:contrast(8):quality(75)/https://static.unica.ro/wp-content/uploads/2010/02/elvira_godeanu.jpg)
Se spune că tendinţele vestimentare sunt indicatori economici foarte buni. Atunci când fustele se scurtează preţurile cresc! Un bun motiv pentru a ne întoarce în timp …
… şi a descoperi mai multe lucruri despre parcursul modei în România!
În România nu există încă un muzeu dedicat modei, dar am apelat la doamna Adina Nanu, fostă profesoară de Istoria Artelor, Istoria Stilurilor şi a Costumului la Universitatea de Artă din Bucureşti. Ea este şi autoarea primei şi singurei istorii a costumului universal cu detalii stilistice din România – „Artă, Stil, Costum”, apărută în 1976 şi reeditată în 2006.
„Româncele au un ochi născut bun”
” Rar vezi nişte disonanţe flagrante, culori care să fie atât de violent alăturate încât să te enerveze.” Ea îşi explică această observaţie prin „arta populară românească care este extraordinară, care într-adevăr merge pe acorduri de forme şi culori… costumul nostru popular care este de origine bizantină.”
„Privind exemple autentice, vechi, care se mai găsesc la Muzeul Ţăranului sau la Muzeul Satului, îţi dai seama ce gust şlefuit aveau ţăranii (…) Experienţa confecţionării unui costum popular mergea de la o generaţie la alta şi nu puteai să vezi încărcături stufoase sau deformări de bâlci pe care le poţi vedea la costumele actuale aşa-zise naţionale”, ne mai spune fosta profesoară de Istoria Costumului.
Costumul popular vechi, pe care acum îl renegăm, este până la urmă moda noastră! Cusăturile imaginate de femei şi bărbaţi, materialele fine, forma elegantă dar şi practică, modul inventiv de a încinge talia, toate astea ne definesc pe noi ca popor.
Aici e începutul modei la noi şi nu trebuie să căutăm în altă parte. În oraşe, nobilii şi negustorii au dezvoltat un stil aparte cu influenţe atât din portul popular ţărănesc, cât şi din cel turc. Autoritatea pe care Imperiul Otoman o avea asupra Ţărilor Române intra vizibil şi în sfera modei. Acest stil oriental se păstrează până la 1848.
Revoluţia din ’48 dă naştere şi la schimbări vestimentare. Tinerii care au studiat la Paris vin înapoi în ţară purtând costume în stil european. Costumul format din pantalonul drept cu imprimeu ecosez şi redingota cu aplicaţii în stil militar şi rever ascuţit devine „uniforma” paşoptiştilor. Femeile imită modele din Paris şi Milano, cu ajutorul croitoreselor care transformă veştmintele în funcţie de tendinţele europene.
Portretele realizat de C.D. Rosenthal Mariei Rosetti, englezoaică la origine, o înfăţişează atât în ie tradiţională şi cu năframă, cât şi în rochii cu crinolină.Alte imagini din acea perioadă ne arată cum se îmbrăcau femeile ca Pia Brătianu sau Maria Rosetti, în rochii cu mânecă lungă şi închise până sub bărbie. Rochii demne pentru femei care conduc acţiuni umanitare sau reviste (Maria Rosetti este iniţiatoarea revistei „Mama şi Copilul”).
Regina Maria a României oferă un exemplu de stil vestic, pentru că este nepoata reginei Victoria a Marii Britanii. Englezoaică de o frumuseţe clasică, ea purta rochii albe, perle şi adora costumul popular românesc, cu cingătoare, în care s-a lăsat fotografiată de nenumărate ori.
Urmărește-ne pe :contrast(8):quality(75)/https://pasalau1.dev.unica.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
;'%3E%3C/svg%3E)
