De ce se mănâncă ouă de Paște

Paștele este cea mai importantă dată din calendarul creștin. În fiecare an, creștinii din întreaga lume își amintesc de răstignirea lui Iisus și sărbătoresc învierea lui în Duminica Paștelui. O parte importantă a sărbătorilor de Paște ține de dăruirea și mâncatul ouălelor. Dar ce se ascunde, de fapt, în spatele acestei tradiții?

Preotul Emil Cărămizaru și-ar dori să vedem această Sărbătoare ca pe un dar de la Dumnezeu. „Oriunde am cădea sau oriunde am fi, este o mână, e mâna Părintelui nostru, care este întinsă de-a pururi. El dorește să ne scoată de acolo, să ne vindece, să ne mângâie, să ne dea încredere, să ne dea putere, să ne dea Lumină, să ne facă fericiți”, mărturisește el pentru UNICA.RO.

„Ouălele sunt vopsite în roșu, iar asta face referire la sângele Domnului Nostru Iisus Hristos”

„E o tradiție frumoasă, pioasă, foarte frumoasă și românească și simbolismul este limpede, în primul rând ne gândim la viață. Ce răsare dintr-un ou? Viața. Și poate să facă o analogie cu Mormântul lui Hristos, care din Mormânt al morții devine un mormânt al vieții, un mormânt de-a pururi a Învierii. Ouălele sunt vopsite în roșu, iar asta face referire la sângele Domnului Nostru Iisus Hristos, care a curs din belșug pentru a spăla întinăciunea și păcatul întregii lumi.

Sigur că este o tradiție culinară, care are o legătură nu cu cina sufletului nostru sau cu o hrană pe care o dăruim sufletului nostru, ci cu Hristos, credința, nădejdea și dragostea, ca virtuți cardinale. Ne întâlnim după sfânta slujbă, după programul liturgic rânduit de biserică în ziua Sfintelor Paști, ne întâlnim acasă, în comuniune, în rugăciune și desigur că masa este specifică”, mai spune Preotul Emil Cărămizaru de la biserica Sfântul Gheorghe Nou.

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

Preotul Emil Cărămizaru: Ce se face în Vinerea Mare

În Vinerea Mare, o zi cu numeroase semnificații pentru fiecare creștin, recunoștința și smerenia ar fi doar câteva dintre trăirile care ar trebui să ne guverneze.

„Vinerea Mare are o semnificatie atât de profundă, se răstignește fiul lui Dumnezeu pentru mine, pentru tine, pentru noi toți, atunci trebuie să avem o bună chibzuință, un echilibru. Oricât ar fi cineva de nepasător, cred că în aceasta zi, dacă ar avea măcar o picatură de credință în inima lui, cât un grăunte de muștar, ar trebui să respecte cea mai sfântă zi din punct de vedere al postului din tot anul bisericesc.

O respectăm cu o rugăciune, cu postire, cu fapte bune, cu gândul la Înaltul Cerului, cu recunoștință față de Dumnezeu și cu multe fapte bune. Să ne gândim la copiii care nu au sprijin material ca să petreacă și ei această sfântă sărbătoare cu tot ce au nevoie din punct de vedere alimentar”, mai spune preotul.

Sfânta împărtășanie, trupul și sângele lui Hristos

În aceste zile, când ne pregătim să punem pe masă preparate alese, ar trebui să ne gândim și la cei mai săraci ca noi.

„Noi avem un centru filantropic al bisericii, îi chemăm și le dăm mai întâi hrană pentru suflet, Sfânta împărtășanie, cu trupul și sângele lui Hristos, învățătură curată, apoi toate celelalte, cât putem, cu ajutorul credincioșilor, cu susținerea cutiei mile din biserică, în așa fel încât să aibă o zi de Paști frumoasă. Cei bătrâni, cei bolnavi, familiile cu mulți copii sunt în grija noastră și, în general, în grija bisericii”, adaugă preotul.

Ouăle reprezintă viața nouă și renașterea

De-a lungul istoriei, oamenii și-au oferit unii altora ouă la festivalurile de primăvară pentru a sărbători noul anotimp. Ouăle reprezintă viața nouă și renașterea, de aceseea acest obicei străvechi a devenit parte a Sărbătorilor de Paște.

În perioada medievală, mâncatul ouălor era interzis în Postul Paștelui (cele 40 de zile înainte de Paște), așa că în Duminica Paștelui consumul unui ou era un  adevărat răsfăț. Acest lucru era valabil mai ales pentru oamenii mai săraci care nu-și puteau permite să cumpere carne. Ouăle erau dăruite bisericii ca daruri în Vinerea Mare, iar sătenii dădeau adesea ouă ca dar stăpânului conacului. Chiar familia regală s-a implicat în acest proces. În 1290, Edward I a cumpărat 450 de ouă, care au fost decorate cu culori sau foițe de aur și dăruite în gospodăria sa.

Au existat o mulțime de superstiții despre ouă și Paște. Se spunea că,  dacă oul tău are două gălbenușuri , eera un semn că vei deveni în curând bogat. Unii oameni credeau că ouăle gătite în Vinerea Mare și mâncate în Duminica Paștelui le vor îmbunătăți fertilitatea și vor preveni moartea subită . De aceea a apărut obiceiul ca oamenii să-și binecuvânteze ouăle înainte de a le mânca.

Oul era dat în dar, fiind considerat simbol al echilibrului, creației, fecundității, simbol al vieții și al reînnoirii naturii, obiceiul vopsirii lui fiind întâlnit la chinezi cu două mii de ani înainte de Hristos, conform site-ului CreștinOrtodox.ro.

Vezi și ce tradiţii şi superstiţii există de Paşte

Citeşte și: Cum prepară Chef Cătălin Scărlătescu friptura de miel pentru masa de Paște

De ce se mânâncă ouă roșii de Paște

De-a lungul timpului au circulat mai multe legende care explică de ce consumăm și înroșim ouă de Paște. Una dintre ele spune că Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea s-au înroșit de la sângele care picura din rănile lui Hristos.

Pilat era la masă când a năvălit un soldat și l-a anunțat că Iisus Hristos a înviat. Neîncrezător, acesta a luat un ou fiert din coșulețul de pe masă și a spus: „Când acest ou va ajunge să se înroșească în mâna mea, atunci va învia Hristos”. Atunci, oul a devenit imediat roșu.

Vezi și: Tradiţii de Paşte la români

Ce reprezintă culoarea roșie

Culoarea roșie cu care le vopsim reprezintă pe de o parte focul, cu puterea lui purificatoare, dar și sângele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru mântuirea lumii.

Regula ciocnitului

Ciocnitul ouălor se face după reguli precise: persoana mai în vârstă (de obicei bărbatul) ciocnește capul oului de capul pe care cealaltă peroană o ține în mână, în timp ce rostește cunoscuta formulă “Hristos a înviat!”, la care se răspunde „Adevărat a înviat”.

VEZI aici rețetă pentru drobul de miel

Vezi cum se prepară Cozonac cu aluat opărit – CEA MAI SIMPLĂ REȚETĂ

Ce se întâmplă cu cojile în Bucovina

În Bucovina, cojile sunt aruncate în rău, pentru că apă să le poarte la „Blajini” (fiinţe imaginare, încarnări ale copiilor morți nebotezaţi, al căror loc de vieţuire se află la „capătul lumii”, aproape de Apă Sâmbetei). În felul acesta, și Blajinii știu că pentru toți creștinii a venit Paștele, conform sursei menționate.

Vezi cum se prepară: PASCĂ FĂRĂ ALUAT DUPĂ REȚETA LUI TEO TRANDAFIR

Vezi cum se prepară: TSOUREKI – COZONAC GRECESC DE PAȘTE

De ce își spală oamenii fața cu apa în care au pus un ou

La țară, oamenii au adoptat numeroase obiceiuri care se învârt în jurul acestor zile. Unii își spală fața cu apă nouă sau apă neîncepută, în care pun un ou roșu, având credință că astfel vor fi tot anul frumoși și sănătoși ca un ou roșu.

Conform tradiției, oul roșu are puteri miraculoase, de vindecare, de îndepărtare a răului, aduce sănătate, frumusețe, vigoare și spor.

Foto: Shutterstock

gsp.ro

Anamaria Prodan a pozat fără haine pentru cel mai nou proiect » Iubitul ei, Ronald Gavril, a reacționat imediat

Urmărește-ne pe Google News