Patru femei vor să transforme Bucureștiul într-un oraș child-friendly, fără obstacole urbane

Bucureștiul este pe primul loc în Europa la congestie urbană, cu un indice de 50%, iar problemele asociate traficului intens și supra-aglomerării sunt multiple și au un impact puternic asupra locuitorilor. Pentru diminuarea acestora, patru femei au fondat în decembrie 2016 platforma Grow Up Romania și dezvoltă, de atunci, proiecte și campanii de informare, cu focus pe protejarea spațiilor verzi, întreținerea locurilor de joacă și sporirea accesibilității orașului pentru pietoni.

Alma Cazacu, Adelina Oane, Dana Ostacie și Iulia Groves s-au cunoscut pe un grup de mămici de pe platforma Facebook, axat pe teme legate de greutățile maternității și influența pe care o au neregulile din oraș asupra vieților părinților. Discuțiile despre mașinile parcate pe trotuare, lipsa toaletelor publice din parcuri, lipsa de rampe sau lifturi pentru cărucioare în mijloacele de transport în comun și deteriorarea spațiilor de joacă le-au apropiat și au generat dorința de a construi în comun un oraș mai bun pentru copii și părinți.

Fără să aibă experiență în lucrul cu administrația publică sau inițiative civice, s-au gândit că un grup de părinți are o putere mai mare de convingere asupra autorităților și au început să pună pe picioare proiecte și campanii de interes public. Prin intermediul acestora, încearcă să responsabilizeze cetățenii să aibă grijă de oraș, astfel încât echipa efectivă Grow Up Romania să devină, în timp, întreaga comunitate.

Cum a apărut ideea inițiativei Grow Up Romania și care sunt mizele sociale ale acesteia?

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

Am putea spune că motivele care au dus la mobilizarea noastră civică au fost toate acele lucruri mici, “invizibile”, neglijate de autorități, care îți strică ziua atunci când încerci să te bucuri alături de copii în parc sau când vrei să ajungi la timp în partea cealaltă a orașului.

Toate proiectele Grow Up Romania au ca scop rezolvarea problemelor urbane identificate şi validate cu un grup mai mare de părinți şi construirea unui mediu prielnic familiilor, având ca focus spațiile verzi, locurile de joacă şi accesibilitatea.

Pe lângă proiectele de tipul depunerilor de sesizări pe probleme punctuale (echipamente de joacă stricate, treceri de pietoni nemarcate, murdărie la locurile de joacă etc.), am realizat și o serie de campanii de informare și educare. Ne caracterizează o abordare umană și constructivă. Nu arătăm cu degetul de dragul de a găsi vinovați, ci deschidem un dialog din dorința de a găsi soluții eficiente pe termen lung.

Rata cea mai mare de răspuns din partea comunității de părinți a venit în campania #parcheznublochez. Am realizat o serie de flyere prin care apelăm la bunăvoința șoferilor care au parcat neregulamentar pe trotuare, ocupând astfel spațiul pentru pietoni și îi rugăm să lase măcar 1 metru liber pe trotuar, ca să aibă loc de trecere 1 cărucior. Legea interzice șoferilor să ocupe trotuarele, dar știm că nu sunt suficiente locuri de parcare în oraș și vrem sa găsim un echilibru între nevoile pietonilor și cele ale șoferilor.

Este important de menționat și proiectul “Obstacole Urbane”,  în care continuăm ideea accesibilității și existenței unor trotuare pe care poți circula civilizat cu un cărucior de copil, dar și ca simplu pieton, fără mașini parcate, gropi, stâlpi sau borduri înalte.

Cea mai nouă campanie lansată este “Strânge după câinele tău” și se bucură de un real succes. Este prima campanie în care am reușit să obținem și susținerea unei Primării de Sector și a unei companii de salubritate.

Ce fel de provocări ați întâlnit în timpul derulării proiectelor?

Cea mai mare problemă este diferența dintre mentalitățile oamenilor. Sunt foarte mulți cei care nu au conceptul de respect reciproc sau de empatie. Fără să avem așteptarea de la alți locuitori să știe sau să facă anumite lucruri în mod automat, le oferim informații și soluții ca să își schimbe comportamentul sau atitudinea față de anumite probleme. Când oamenii primesc aceste informații în mod repetat, ajung să le înțeleagă și să introducă noile obiceiuri pozitive în viețile lor.

De exemplu, în campania Strânge după câinele tău, am făcut un research despre circuitul excrementelor în mediu, cum ne afectează pe noi, pe copii sau chiar pe căței. Am vorbit cu medici veterinari și pediatri despre aceste probleme. După aceea, am pregătit materiale informative pentru public, astfel încât posesorii de câini să înțeleagă mai bine de ce chiar trebuie să strângă excrementele copiilor lor blănoși, iar pentru cei care nu au câini să fie mai clar cât de gravă e situația și ce pot face pentru a o îmbunătăți. Și mediatizăm aceste informații pentru a ajunge la cât mai mulți oameni.

O provocare secundară este birocrația, însoțită adesea de lipsa de dorință a unor oameni din administrația publică de a rezolva probleme. Lucrăm mult și la asta. Am început să învățăm limba lor. Ne e mult mai ușor să rezolvăm acum probleme punctuale. Știm mai bine care sunt drepturile noastre de cetățeni, unde trebuie să apelăm, ce informații trebuie să oferim. Și continuăm să ne perfecționăm metodele de lucru.

Care sunt nevoile părinților din spațiile urbane?

Am simțit pe pielea noastră, toate patru fiind mame, cât de adevărată este expresia “ai nevoie de un sat ca să crești un copil”. Părinții au nevoie de extrem de mult ajutor, și, în prezent, orașul București face exact opusul. Le pune părinților în cale obstacole care pun în pericol dezvoltarea armonioasă și creșterea în siguranță a copiilor. Ne dorim să schimbăm această dinamică și vrem ca cel mai bun oraș în care ai putea să crești un copil să fie chiar orașul tău.

Deoarece preocupările noastre ca inițiativă civică sunt axate pe îmbunătățirea relației copiilor și a părinților cu orașul (cu focus pe spații verzi, locuri de joacă și accesibilitate), nu vom deschide subiectul sistemului de sănătate, asistență socială și învățământ, care cu siguranță sunt niște nevoi primare. De asemenea, evident că apa și aerul trebuie să fie curate și să poată fi consumate în siguranță.

În zona noastră de acțiune, considerăm că nevoia primară a părinților, în București cel puțin, este accesibilitatea. Ne confruntăm zi de zi cu limitarea zonelor ușor accesibile cu căruciorul și cu riscul de accidente, atunci când trotuarele sunt blocate și trebuie să ocolim mașinile, mergând pe carosabil.

Următorul nivel ar fi empatia, respectul și grija pentru celălalt. Probabil și din cauză că orașul are foarte mulți locuitori, există foarte puține comunități legate, în care vecinii să se ajute reciproc cu drag și să aibă încredere unii în ceilalți. În comunitatea de părinți din care facem parte, chiar dacă nu suntem toți vecini fizic, se dezvoltă astfel de relații de prietenie foarte faine și există dorința de a ne ajuta reciproc, iar pe asta se bazează și inițiativa Grow Up Romania.

Care sunt problemele cu care se confruntă părinții în spațiul public bucureștean și care sunt soluțiile propuse de voi pentru rezolvarea lor?

Exact cu această întrebare am pornit discuția atunci când ne-am decis să creăm această inițiativă civică. Așadar, avem o listă destul de mare de probleme identificate, ulterior validate cu un grup mai mare de părinți, majoritatea mame.

Comunicarea cu administrația publică este prima rezolvare. Cei cu putere de decizie trebuie să știe, în primul rând, care sunt problemele de care se lovesc cetățenii. Noi le comunicăm și aducem propuneri de soluții punctuale, pe termen lung, adesea inspirate din alte cazuri unde sunt deja funcționale. În România suntem încă în punctul în care cetățenii trebuie să dea tonul schimbării, să tragă semnale de alarmă acolo unde este nevoie, să impulsioneze autoritățile să le acorde atenție.

Alteori analizăm situația concretă, legea care ar trebui pusă în aplicare și propunem soluții potrivite. Există și situații în care oferim soluții prin acțiunile noastre. De exemplu, o altă problemă de accesibilitate pe care am identificat-o este la metrou. Nu există o hartă oficială a lifturilor de la stațiile de metrou și nici o detaliere a peroanelor care sunt sau nu accesibile de la suprafață. Așa că am creat pe Google Maps o hartă a acestor lifturi, care poate fi accesată de oricine direct de pe telefon.

Ce înseamnă din punctul vostru de vedere un oraș child friendly?

Ne-a plăcut extrem de mult citatul „People who grow up in a city that cared for them are more likely to care for their city!”. Sună mai bine în engleză, dar pentru cârcotași, iată și traducerea: “Oamenii care au crescut într-un oraș care a avut grijă de ei, mai mult ca sigur vor avea și ei grijă de orașul lor.”

Un oraș poluat, prăfuit, în care te îmbulzești în autobuze și nu poți merge pe trotuarele denivelate, te înrăiește și îți crește nivelul de stres. Un oraș în care oamenii nu strâng după căței și aruncă gunoaie pe jos te învață că e ok să faci și tu asta. Un oraș care pune pe primul loc mașinile, ignoră trecerile de pietoni și te obligă să mergi pe carosabil în drum spre școală îți dă de înțeles că oamenii nu au prioritate. Toate aceste “lecții” zilnice pun bazele educației urbane pe care le-o oferim copiilor noștri. Ele trebuie corectate. Vrem să avem copii care zâmbesc, care văd lucrurile frumoase din oraș, îl îndrăgesc și luptă pentru bunăstarea lui.

Pentru noi, educația urbană înseamnă înțelegerea orașului în întreaga sa complexitate. Pentru că nu este vorba doar de un grup mai mare de clădiri, ci de oamenii care le locuiesc sau le folosesc, de stilurile de viață, necesitățile traiului, coabitarea, împărțirea spațiului public, buna vecinătate, respectul față de ceilalți locuitori, trafic, asumarea de responsabilități civice, rolul de cetățean.

Întotdeauna apelăm la bunul simț al cetățeanului, la informarea lui corectă, la dorința de a contribui prin acțiuni simple la un oraș în care să ne simțim cu toții confortabil.

Cum reacționează autoritățile la sesizările voastre? Ce fel de politici publice care să îmbunătățească calitatea vieții familiilor lipsesc în București?

Deocamdată vedem că reacționează. Nu extrem de rapid și eficient tot timpul, dar am învățat ce unelte și metode să folosim ca să fim noi mai eficienți în comunicarea cu ei. Știm că o sesizare în scris are timp de răspuns de 30 zile, solicităm de fiecare dată număr de înregistrare ca să putem reveni către administrație direct la cazul precis, fără să mai pierdem timp sau fără să existe posibilitatea să ni se spună că nu a fost făcută sesizarea, dacă nu avem număr de înregistrare. Dacă problema sesizată nu a fost rezolvată în cele 30 zile, revenim cu încă o sesizare și extindem destinatarii, ca să ajungă unde trebuie și persoanele responsabile sa simtă presiunea de a o rezolva. În paralel căutăm tot felul de alte căi de rezolvare, ce firme sunt responsabile pentru anumite probleme, dăm și telefoane, uneori funcționează sesizări direct pe WhatsApp sau pe Facebook.

De impact măsurabil sunt toate proiectele mici prin care depunem sesizări către toate autorități și insistăm în rezolvarea problemelor punctuale: vopsirea trecerilor de pietoni, curățenie și reparații în locurile de joacă, astuparea gropilor de pe trotuare. Toate aparțin cumva de campania “Obstacole Urbane”, prin care încercăm să impulsionăm oamenii să facă și ei asta, tocmai pentru că toate aceste mici reușite se adună și încep să schimbe în bine orașul.

Legat de politicile publice, problema este că autoritățile ignoră punctul de vedere al copiilor, al părinților și al pietonilor în general, atunci când alocă bugete sau modifică legi. Se estimează că în 2050 în jur de 70% din populația globului va locui în orașe. Majoritatea vor fi copii și tineri sub vârsta de 18 ani. Copiii își doresc de la un oraș străzi curate și sigure, acces la spații verzi, aer curat, activități potrivite vârstei lor, locuri în care se pot juca/întâlni cu prietenii, accesibilitate. Pe scurt: un loc pe care să îl numească “acasă” și în care să se simtă confortabil. Ca noi toți de altfel, nu? Acestea ar trebui sa fie proiectele prioritare ale administrației.

gsp.ro

Anamaria Prodan a pozat fără haine pentru cel mai nou proiect » Iubitul ei, Ronald Gavril, a reacționat imediat

Urmărește-ne pe Google News