Muzeul Grigore Antipa, un adevărat tezaur național

De Adina Zamfir, pe Ultimul update Marți, 10 ianuarie 2023, 17:04

Cea mai veche instituție de educație și cel mai mare muzeu de istorie naturală din România, muzeul Grigore Antipa găzduiește valori inestimabile și este considerat un adevărat tezaur. La orice vârstă vizitezi muzeul Grigore Antipa, vei înțelege natura și fenomenele din jurul tău mult mai profund.

Cuprins


O vizită la Muzeul Grigore Antipa îți oferă o mulțime de experiențe inedite. Vei putea admira dioramele care evocă sugestiv diverse spații naturale, specii de mamifere și păsări greu de observat în natură, vei putea urmări colecții fantastice de insecte și cristale, vei învăța mai multe despre spațiu și cosmos și vei descoperi cel mai interesant schelet de dinozaur aflat la noi în țară.

Valori ale patrimoniului național și universal

Patrimoniul ştiinţific al Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” este format din 2 milioane de exemplare de nevertebrate şi vertebrate (actuale şi fosile) provenind din România şi din diverse zone geografice, de la ecuator la regiunile polare, sau colectate de la suprafaţa apei şi până la mai mult de 6.000 de metri adâncime.

Muzeul se află într-un dintre cele mai frumoase clădiri ale Capitalei, în Piața Victoriei, vis-a-vis de Guvernul României. Clădirea a fost proiectată de arhitectul Grigore Cerchez, edificată în anul 1906 și inaugurată de Carol I al României în anul 1908. Muzeul a devenit la scurt timp după inaugurarea lui una dintre principalele atracții ale Bucureștiului și acum este unul dintre locurile de vizitat din România pe care nu trebuie să le ratezi.

Dioramele spectaculoase de la Muzeul Grigore Antipa sunt rare

Muzeul Grigore Antipa, un adevărat tezaur național

Prezentarea celor mai importante habitate naturale din România sub formă de diorame tridimensionale este una dintre cele mai mari atracții din muzeul Grigore Antipa. Dioramele cu animale și păsări din regiunea Carpaților, cele cu foci și pești rari din Marea Neagră, păsările din Delta Dunării sau atacul unei haite de lupi asupra unui cerb sunt impresionante și pentru copii, și pentru adulți.

Colecţiile de etnografie universală şi antropologie cuprind în prezent 2060 de piese ce provin din diferite regiuni ale globului, majoritatea cu o valoare istorică, documentară, ştiinţifică deosebită, astăzi imposibil de procurat, de exemplu: capete zanza, mumii de tip fardo.

Primele piese din Colecţia de etnografie au fost primite la sfârşitul secolului al XIX-lea, ca donaţie a Dr. Hilarie Mitrea, piese provenind din Arhipelagul Indo-Malaez. Căpitanul Leon Ardouin a contribuit, în 1899, la îmbogăţirea acestei colecţii prin donarea unor piese din Madagascar. O altă donaţie la fel de veche a fost cea a familiei Ghika-Comăneşti, care a organizat o mare expediţie de vânătoare în Africa, ne informează site-ul muzeului.

Cine a fost Grigore Antipa

Muzeul Grigore Antipa, un adevărat tezaur național

Naturalist, biolog și oceanolog, prof. univ. Grigore Antipa provenea dintr-o familie modestă din Botoșani, dar fratele său l-a susținut la studii în străinătate, în Germania, Franța și Italia. La începutul carierei sale, Grigore Antipa s-a ocupat de studiul Dunării și al Mării Negre, participând în 1893 la o expediție în jurul acestei mări, expediție organizată de țările riverane care a durat nouă luni. Regele Carol I i-a pus la dispoziție, pentru această expediție, crucișătorul Elisabeta. Cu această ocazie a întreprins primele cercetări de biologie marină.

Antipa a înființat în 1932 Institutul Biooceanografic din Constanța, apoi între anii 1892 – 1944 a fost directorul Muzeului Național de Istorie Naturală pe care l-a preluat într-o stare deplorabilă, dar l-a organizat și renovat după cele mai moderne standarde ale epocii.

Principiile și inovațiile sale privind organizarea muzeului care îi poartă numele, modul de expunere, aranjamentul și explicarea colecțiilor, au stârnit interesul specialiștilor străini, care i-au solicitat o lucrare referitoare la organizarea muzeelor de istorie naturală. Aceasta a fost publicată în 1934, purtând titlul Principes et moyens pour la réorganisation des musées d’histoire naturelle. Grigore Antipa a fost cel care a realizat primele diorame din lume, ulterior modelul fiind preluat de muzee din Europa și America.

Cercetare, conferințe și ateliere interactive la Muzeul Grigore Antipa

Muzeul de Istorie Națională din București este un muzeu viu, în continuă schimbare și cercetare.

Colectivul de specialişti din cadrul Muzeului (la ora actuală unul dintre cele mai mari colective de zoologi din România) a participat la realizarea a numeroase studii asupra biodiversităţii din diferite regiuni aflate pe teritoriul României (Delta Dunării, lunca Dunării, sudul Dobrogei, Maramureş, Banat, Câmpia Română, o serie de masive muntoase din Carpaţii Meridionali – Ciucaş, Piatra Craiului, Făgăraş, Retezat, defileul Jiului) sau în străinătate (Indonezia, Brazilia, Islanda etc).

Muzeul organizează ateliere destinate celor mici, în care copiii învață și descoperă diverse activităţi de cunoaştere a biodiversităţii şi de ocrotire a mediului, și experimentează practicile utilizate de către cercetătorii care profesează în domeniul ştiinţelor zoologice.

Muzeul Grigore Antipa poate fi vizitat zilnic, mai puțin luni, între orele 10 și 20, iar evenimentele speciale, conferințele, atelierele și expozițiile temporare pot fi consultate pe pagina de internet www.antipa.ro

foto: wikipedia.org

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter