Medeea Marinescu: Pentru mine fascinatia a insemnat intotdeauna filmul

De Luisa Neag, pe

Joaca in serialul „Doctori de mame” si la Teatrul National, face parte dintr-o fundatie care are grija de copii din familii sarace si ne este foarte drag de ea inca de cand eram la gradinita! Visez …
… sa ma intalnesc cu Medeea de cand eram mica si o adormeam pe sora mea cu cantecele din filmul „Maria Mirabela”. „Dracusorul” cu inima de aur care m-a fermecat la vremea aceea este acum o femeie mignona, dar o actrita adevarata, pe care nu m-am putut abtine sa n-o intreb despre meseria ei. Voiam sa aflu de unde ii vine talentul. O explicatie ar putea fi ca provine dintr-o familie de cineasti (mama ei e make-up artist, iar tatal ei, operator), si primele amintiri semnificative le are de pe platoul de filmare. Practic, nici nu se poate imagina altfel. Iar Acasa TV, care tocmai implineste 11 ani de activitate, poate sa fie mandra ca o are. Am stat de povesti la un ceai, la Serendipity – un loc unde calmul si aromele te imbie sa spui tot…

„Maria Mirabela” a fost primul tau film?

A fost primul meu film important. Dar n-a fost un film oarecare. Pentru ca poti face filme, dar care sa nu ramana in constiinta spectatorului timp de 30 de ani. Generatia mea si, poate, a celor putin mai mari decat mine a trait cu „Maria Mirabela”. Eu am avut sansa acestui film care sa aiba un asemenea impact. Tine de astre, dupa cum tine de astre si succesul urias, au trecut aproape trei ani si inca mai primesc scrisori din strainatate de la spectatori cu „Je vous trouve tres beau”. Un film care nu se anunta un hit. Nu avea un buget fantastic, un film al unei debutante – e adevarat, cu un mare actor francez, si cu o actrita necunoscuta, din Romania. Si a fost o nebunie in Franta, lumea a ramas cu acel film in minte si in suflet.

Ai stiut dintotdeauna ca o sa fii actrita?

Am terminat Liceul de muzica „George Enescu”, si muzica este una din marile mele pasiuni. M-am gandit, in timp ce eram la liceul de muzica, sa dau la Conservator, sa fiu pianista. Numai ca atunci cand a fost sa aleg in mod realist ce sa fac, pe ce drum o apuc, am ales tot actoria. Si muzica a ramas asa, o iubire, pentru placerea mea.

Ce inseamna pentru tine rolul din „Doctori de mame”?

E un rol de care m-am atasat, ca de fiecare lucru, de fiecare „copil” pe care-l faci. E al tau si vezi cum creste asa, sub ochii tai. E foarte simplu, in fond, si extrem de uman. Daca vrei, greutatile au venit din punct de vedere tehnic, in sensul ca a trebuit sa ma familiarizez cu anumite replici, expresii pur medicale, sa invat anumite manevre pe care asistentele le fac in spital – lucruri care tin de indemanare. Sa ma obisnuiesc sa tin copii de doua zile in brate – e greu, sincer, pentru ca ti-e teama. Eu n-am tinut niciodata pana acum un copil de doua zile in brate. In rest, personajul exista intr-o forma schematica pe hartie. Dar el se naste odata cu tine. Cu ce crezi tu despre el, cum il vezi tu.

Despre proiectul umanitar in care este implicata sau spectacolele de la Institutul Cultural Francez, citeste mai mult in Unica de februarie! 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter