Cât de des provoacă vaccinurile anti-COVID-19 probleme cardiace la copii? Ce spun studiile
:contrast(8):quality(75)/https://static.unica.ro/wp-content/uploads/2021/11/137591172_m-e1635950483696.jpg)
O întrebare des întâlnită când vine vorba de vaccinarea minorilor este cea privind riscul apariției miocarditei după administrarea serului împotriva COVID-19.
Experții citați de The New York Times spun că părinții nu ar trebui să fie îngrijorați. Această reacțiie adversă este una foarte rară, iar cele mai multe cazuri sunt ușoare și se rezolvă rapid. Afecțiunea apare mai ales în urma infectării cu coronavirus în urma vaccinării.
„Dacă judeci situația după un singur caz, normal că te sperii, ca părinte”, a spus dr. Brian Feingold, expert în inflamația inimii la copii la Spitalul de Pediatrie UPMC din Pittsburgh. Dar boala COVID-19, a remarcat specialistul, prezintă riscuri mult mai mari de a afecta inima permanent decât vaccinul: „Din punct de vedere statistic, este mult mai probabil”.
Miocardita este o afecțiune a inimii care rezultă, de regulă, din infecția cu un virus sau o bacterie și provoacă simptome de tipul bătăi rapide sau neregulate ale inimii, dureri în piept și dificultăți de respirație. Aproape 10 până la 20 de persoane din 100.000 la nivel global dezvoltă miocardită anual, însă mulți alții care au simptome ușoare ar putea să nu fie niciodată diagnosticați.
Citește și: Experiențele unui tânăr cu COVID-19 la ATI: „Cei care intră la ATI lasă totul. Acolo, te dezbracă, îți pun pampers, îți pun branule și cateter”
Citește și: Un preot din Alba Iulia ar fi ținut mai multe slujbe la biserică, deși avea COVID-19
Citește și: Când începe vaccinarea anti-COVID-19 a copiilor cu vârste cuprinse între 5 și 11 ani
Citește și: Valeriu Gheorghiță: media deceselor de COVID-19 din România e de 60 de ori mai mare ca în Portugalia, unde 90% din populație s-a vaccinat
De când pandemia de COVID-19 a început, zeci de mii de copii au fost internați în Statele Unite ale Americii, iar 657 au murit, conform datelor CDC, citate de Libertatea.
Incidența miocarditei post-vaccinare variază în funcție de vârstă, sex și doză. Tendința de până acum sugerează că riscurile sunt mai crescute după a doua doză de vaccin ARNm la pacienții de sex masculin, cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 de ani. Un studiu estimează că sunt aproape 11 cazuri de miocardită pentru fiecare 100.000 de tineri de sex masculin vaccinați, iar probabilitatea de apariție a afecțunii scade cu vârsta.
Un comitet științific consultativ de la FDA s-a reunit în urmă cu o săptămână, cu scopul de a analiza siguranța vaccinului Pfizer-BioNTech la copii cu vârste cuprinse între 5 și 11 ani, votând pentru recomandarea administrării vaccinului copiilor. Miocardita asociată vaccinurilor la această categorie de vârstă este mai puțin frecventă și mai puțin severă prin comparație cu miocardita observată la pacienții COVID-19. Mai mult, nu pare să provoace daune de durată.
Coronavirusul poate infecta mușchiul cardiac, dar și vasele de sânge, punând inima și alte organe în pericol de deterioare pe termen lung. Mai mult, inima poate să fie suficient de slăbită din cauza virusului încât să fie nevoie de un transplant. Însă miocardita observată după vaccinare este ușoară și tranzitorie. „Este neliniștitor, dar rareori pune viața în pericol”, spune dr. James de Lemos, cardiolog la University of Texas Southwestern Medical Center din Dallas.
Foto – 123rf.com
Urmărește-ne pe :contrast(8):quality(75)/https://pasalau1.dev.unica.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
;'%3E%3C/svg%3E)
