Ce este compostul şi cum să-l faci la tine acasă

Compostul reprezintă unul dintre cele mai complexe și eficiente îngrășăminte pentru plantele din grădină, pentru flori și pentru legume. Află cum se face compostul, cât timp durează și cum se folosește corect în grădină.

Compostul este un îngrășământ natural, pe care îl poți face în propria curte fără nicio cheltuială. Nu doar că este gratis și foarte bogat în elemente nutritive pentru flori, pentru pomii fructiferi și pentru legume, dar are numeroase beneficii în gospodărie. Cu ajutorul lui vei face multe economii, vei menține grădina curată și ecologică, iar gustul legumelor va fi la fel de bun ca pe vremuri.

Nimic nu se compară cu o roșie suculentă și dulce, cu ardei grași aromați, cu zmeura sau căpșunele din curte, dulci și parfumate. Toate plantele și pomii fructiferi vor beneficia de compost, iar florile tale vor fi mult mai rezistente la secetă și mai frumoase ca niciodată.

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

Merită să înveți să faci compost singură în curte, să înveți ce resturi organice sau anorganice poți adăuga în compost și care este metoda cea mai simplă de compostare.

Ce este compostul

Acest îngrășământ natural obținut dintr-un amestec de pământ, vegetale, cartoane, hârtie și cenușă, este foarte bogat în săruri minerale esențiale pentru plante. Compostul, alături de gunoiul de grajd bine macerat este considerat cel mai bun îngrășământ pentru plante. Și nu uita că este gratis!

Datorită procesului de macerare, compostul va conține în special azot și carbon, dar și săruri de sodiu, magneziu, fier, calciu atât de necesare pentru dezvoltarea plantelor și a pomilor din curte. Compostul va ajuta toate plantele să fie mult mai prolifice, să aibă mai multe flori și fructe sănătoase, cu un gust natural și bun.  

Cum poți face singură compostul pentru plante

Alege un loc ferit în spatele grădinii, unde poți încropi un metru pătrat de teren îngrădit cu tablă sau cu scânduri de lemn.

Sapă bine pământul, acolo unde vei adăuga materiile organice pentru compost. Astfel vei încuraja râmele să vină în grămada de compost. Acestea favorizează compostarea materiilor organice, aerisirea și macerarea mai rapidă a compostului.

Materiile organice se pun în straturi de aproximativ 5 centrimetri:

• un strat de pământ bine mărunțit
• un strat de materii organice
• un strat de gunoi de grajd
• un strat subțire de nisip
• un strat de materii anorganice

Ordinea straturilor nu este importantă, dar este important să ții cont de calitatea resturilor pe care le adaugi în compost, să fie cât mai naturale și ușor de macerat.

Bacteriile, râmele și alte insecte care vor pătrunde în grămada de compost vor contribui la macerarea tuturor materiilor. Pe măsură ce adaugi un nou strat, trebuie să stropești cu apă și, odată la câteva săptămâni, se recomandă să sapi compostul și să îl mărunțești bine cu lopata.

Ce materii organice se pot adăuga în compost

Resturile vegetale din bucătărie sunt cele mai importante materii organice care îmbogățesc compostul. Atenție, însă, evită cojile și resturile de legume și fructe stropite cu pesticide. Încearcă să folosești doar resturi curate, de preferat din culturi ecologice.

• Coji de ouă
• Coji de fructe
• Coji de legume (cartofi, vinete, pepeni)
• Frunze și verdețuri ofilite (frunze de țelină, morcovi sau sfeclă)
• Legume și fructe atinse de mucegai
• Buruieni fragede, care încă nu au înflorit
• Crenguțe de la pomii fructiferi
• Crengi și tulpini de la diverse plante din curte, fără spini
• Crengile tăiate de la vița de vie
• Paie de grâu
• Cotoare de porumb mărunțite
• Rumeguș curat
• Tulpini de porumb, floarea soarelui sau rapiță mărunțite la tocător
• Nuci, semințe, orez, mălai, făină, dacă sunt expirate
• Gunoi de grajd
• Gunoi din cotețul găinilor (găinațul din coteț este la fel de bun precum gunoiul de grajd de la cai sau vaci)

Ce materii anorganice se pot adăuga în compost

• Cartoane de ouă
• Cartoane și hârtii curate și albe, fără ilustrații
• Cenușă de lemn

Ce resturi din gospodărie sunt interzise în compost

Compostul refolosește tot felul de resturi din bucătărie și din gospodărie, dar nu se poate pune orice gunoi. Iată ce materiale sau resturi nu se adaugă niciodată în compost:

• Buruieni cu spini sau cu semințe (deoarece le vei răspândi peste tot în grădină odată cu compostul)
• Coji de citrice sau fructe tratate cu pesticide
• Oase și resturi de carne
• Ambalaje de la mezeluri
• Materii grase: ulei, untură, unt
• Lactate de orice fel
• Materiale plastice
• Reviste, ziare sau hârtii imprimate (cernelurile sunt toxice)
• Sticlă
• Metal
• Pietre
• Cenușa de cărbuni (este toxică pentru plante)

Ce instrumente ai nevoie pentru a face compost

• Tocător pentru crengi și resturi vegetale
• Topor pentru mărunțirea crengilor și tulpinilor groase (de vită de vie de exemplu)
• Foarfeca de grădină cu care tai tot felul de buruieni, crengi și tulpini
• Lopata cu care amesteci straturile de compost
• Scânduri din lemn pentru compostor
• O sită mare din metal prin care vei cerne compostul

Cât timp durează macerarea ingredientelor

Compostul se macerează în timp, este nevoie de câteva luni de zile pentru ca toate materiile organice să se descompună și să se amestece cu pământul și nisipul pe care îl adaugi.

Compostul care se pregătește toamna va fi gata la mijlocul primăverii, când îl poți mărunți și îl poți adăuga în straturile de flori, în straturile de legume sau la rădăcina pomilor fructiferi.

Straturile de la baza compostului pot fi suficient de macerate în decurs de trei luni, dar pentru o grămadă consistentă de compost, de un metru cub spre exemplu, este nevoie de aproape șase luni de zile. 

După macerarea completă a materiilor organice, compostul va arăta ca un pământ de flori de bună calitate cumpărat din comerț. Se recomandă să folosești o sită prin care vei cerne compostul pentru a obține un pământ bine mărunțit pe care îl poți folosi la rădăcina plantelor, în răsadnițe, în jardiniere și ghivece.

Compostul cel mai fin este un material excelent pentru a obține răsaduri viguroase de legume sau de flori pe care le vei transplanta apoi în grădină.  

Ce beneficii are compostul în grădină

Compostarea aduce beneficii mari în gospodărie, te ajută să obții legume mai gustoase, flori și fructe mai frumoase și mai sănătoase. Iată cele mai importante beneficii pe care le are compostul în curte:

Protejează mediul înconjurător

Vei arunca mai puține materii organice la gunoi, dar le vei folosi în beneficiul pământului din curtea ta. Frunzele, iarba tăiată, crengile uscate și resturile de alimente se vor întoarce în natură. Pământul din curte se va îmbogăți treptat cu un îngrășământ natural care va proteja nu doar plantele, ci și pânza freatică.

Ajută solul să rețină apa

Compostul are o compoziție bogată în diverse fibre lemnoase care va ajuta solul să rețină mai bine apa de ploaie și apa pe care o folosești când uzi curtea și plantele. În timp, vei rări udările și vei face o economie la apă importantă.

Inhibă acțiunea agenților patogeni

Datorită fibrelor și sărurilor minerale concentrate, compostul îmbunătățește compoziția solului, ajută plantele să crească mai viguroase și să reziste mult mai bine la acțiunea mucegaiurilor, ciupercilor și a agenților patogeni care pot răspândi diverse boli în cultura de legume.

Hrănește solul timp îndelungat

Spre deosebire de îngrășămintele chimice care au o durată de timp determinată și care, de obicei, sunt spălate de apa de ploaie, compostul hrănește solul din grădină timp îndelungat. El îmbunătățește structura solului, îl face mai permeabil, mai rezistent, îl ajută să rețină umezeală atât cât este nevoie și ajută rădăcinile plantelor să fie mai puternice și să fixeze solul.

Ajută răsadurile tinere

Folosește întotdeauna compost bine mărunțit în răsadnițele unde pui semințe de flori și de legume. Plantele tinere care germinează din semințe vor avea parte de un sol foarte hrănitor și vor crește rapid, mult mai puternice. Vei avea răsaduri de legume timpurii, pe care le poți cultiva în solar mai devreme, spre exemplu încă din luna aprilie.

Accelerează dezvoltarea plantelor

Compus doar din materii organice bune și bogat în săruri minerale variate, compostul ajută semințele să germineze mai repede și ajută plantele să crească mai viguroase. Astfel că legumele tale vor crește și vor fructifica mai repede, florile vor face mai multe flori, vor fi mai bogate și mai parfumate.

Dă gust savuros tuturor legumelor

Îngrășămintele chimice sunt bune până la un punct. Ele fac multe soiuri de plante să crească mai repede, dar nu la fel de viguroase și sănătoase precum îngrășămintele naturale. Iar compostul este unul dintre îngrășămintele naturale complexe care ajută legumele și fructele să se dezvolte în mod natural, păstrând toate caracteristile, gustul, mirosul, culoarea și savoarea pe care o știm din curtea bunicilor.

Spre exemplu, îngrășămintele chimice bogate în azot vor face ardeii și roșiile mai mari și mai lucioase, dar se pierde din gustul lor natural. Compostul nu schimbă cu nimic proprietățile plantelor, gustul, parfumul și culoarea legumelor și a fructelor. Din contră, le ajută să crească armonios și să aibă gustul delicios pe care îl au toate legumele crescute în sistem ecologic.

gsp.ro

Anamaria Prodan a pozat fără haine pentru cel mai nou proiect » Iubitul ei, Ronald Gavril, a reacționat imediat

Urmărește-ne pe Google News