Peșteri din România! De la cele mai mari la cele mai curioase!

Cele mai multe peșteri din România se găsesc în Munții Apuseni unde este și celebra peșteră Scărișoara. Ne putem lăuda cu peste 12.000 de peșteri, unele cu dimensiuni impresionante, altele cu vestigii străvechi și cristale prețioase. Descoperă cele mai interesante peșteri din România destinate turismului larg.

Locuri misterioase, pline de comori pentru speologi și oameni de știință, cele mai mari și frumoase peșteri din România se pot vizita pe porțiuni lungi. Avem zeci de mii de peșteri, dar puține sunt cele amenajate la standarde de siguranță pentru turiști. Cele mai multe sunt destinate speologilor și cercetătorilor, iar acestea mai au multe secrete de dezvăluit.

Cele mai mari peșteri din România

Țara noastră se plasează pe un loc fruntaș în Europa în ceea ce privește dimensiunea peșterilor și diversitatea lor. Unele dintre ele se disting prin lungimea galeriilor, prin cavernele vaste și cursurile lungi de apă care le străbat. Iată câteva dintre cele mai mari și lungi peșteri din România.

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

Peștera Huda lui Papară

Numele ei ciudat se poate traduce prin ”adăpostul conducătorului”, ”hudă” însemnând văgăună, adăpost sau cale îngustă, iar ”papară” poate să vină de la termenul latin ”papa” care înseamnă lider religios. Datorită acestui nume foarte vechi, moștenit de câteva mii de ani, se presupune că aici ar fi fost ascunzătoarea din munți a lui Zamolxis și că în peștera aceasta cu dimensiuni impresionante aveau loc ritualuri religioase și adunări impresionante în vremea strămoșilor noștri geto-daci.

Peștera Huda lui Papară nu se poate vizita, deoarece au avut loc o serie de surpări și prăbușiri care au închis accesul turiștilor. Însă este un loc deosebit pentru speologi și este considerată cea mai mare peșteră din România, cu cel mai lung curs de apă, cu cea mai mare cascadă și cele mai înalte săli. Din ce se cunoaște în prezent, lungimea peșterii ar fi de 5.200 de metri, dar se pare că potențialul ei este mai mare.

Huda lui Papară se găsește în Munții Trascăului, în satul Sub piatră din județul Alba.

Peștera Polovragi

Aflată în Munții Căpățânii, pe malul Oltețului și pe teritoriul comunei Polovragi, peștera aceasta este una dintre cele mai mari peșteri din România, cu 10 km de labirinturi și galerii cartografiate de speologi. Se vizitează doar o mică parte din ea, 800 de metri de galerie, iar la intrare pot fi văzute mai multe formațiuni stranii care au luat numele de Scaunul lui Zamolxe sau cuptoarele de ardere a rădăcinii de polovragă, o buruiană tămăduitoare folosită de daci.  

Peștera Polovragi găzduiește o colonie de hibernare de aproximativ 300 de lilieci cu potcoavă, denumiți astfel datorită pliului ce le înconjoară nasul.

Peștera Muierii

La fel ca și peștera Huda lui Papară, peștera Muierii a fost locuită din cele mai vechi timpuri, chiar din paleolitic. Aici se spune că se ascundeau femeile și copiii când bărbații erau plecați la război, iar peștera a rămas activă până în zilele noastre. Se numără printre cele mai mari peșteri, cu o lungime de peste 7 km, cu săli impresionante, fiind și prima peșteră electrificată din România.

Peștera Muierii a fost sculptată de râul Galbenul în Masivul Parâng și se intră în peșteră dinspre comuna Baia de Fier din județul Gorj.

Adevaratele atracții ale peșterii sunt Domul Mic, care are un aspect asemănător unei cupole gotice format prin precipitarea milenară a calcitei. Celelalte încaperii sunt Sala Altarului, Valul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare și imaginea Stâncii Insângerate denumită datorită scurgerilor oxidului de fier. În Cupola inaltă de 17 m întâlnim o colonie de lilieci. Ei se hrănesc cu insecte pe care le procură noaptea, înafara peșterii.

Alte câteva atracții sunt Vălul Muierii, Bazinele Mari, Cascadele împietrite, Dantela de Piatră, Poarta, Sala cu Guano, Sala Turcului. În Galeria Urșilor a fost găsit un adevărat cimitir de resturi scheletice de urși și diverse alte animale sălbatice.

Peștera Limanu

Aflată la mică distanță de mare și de Mangalia, în comuna Limanu, peștera cu același nume este considerată un adevărat sat rupestru. Galeriile ei întortocheate au cel puțin 3,6 km lungime, din ce se cunoaște în prezent. Ba chiar se crede că există galerii secrete, bine camuflate, care ar ajunge pe teritoriul țării vecine, Bulgaria. Până la proba contrarie nu se cunoaște adevărul, iar peștera nu a mai fost de multă vreme studiată de speologi.

Cert este că multe galerii au fost lărgite de oameni și au fost locuite în perioadele preistorice. În vremea dacilor, ea servea drept refugiu și a continuat să fie un adăpost sigur în calea barbarilor și a otomanilor în secolele următoare.

Peștera Comarnic

Este una dintre cele mai mari peșteri din România din zona Banatului. Se situează în Munții Aninei, pe raza localității Iabalcea (Caraș-Severin). Galeriile și sălile cunoscute până în prezent totalizează o lungime de 5.229 m. Peștera are un caracter masiv, se compune din săli monumentale și formațiuni stalagmitice de mari dimensiuni. Stalacmitele, barajele și basoreliefurile de travertin și alte formațiuni minerale scânteiază maiestuos la lumina lanternelor și este o adevărată încântare să vizitezi această peșteră.

Peștera dispune de o serie de formațiuni denumite sugestiv Orga Mică, Orga Mare, Muzeul, Zidurile Chinezești, Opera sau Sala de Cristal, Sala Virgină, Galeria Cotită și formațiuni de mai mici dimensiuni precum Nuca de Cocos, Crocodilul, Lămâia, Ciupercile, Gemenii, Cămila.

Peșteri din România care adăpostesc ghețari

Este impresionant să putem vizita în câteva peșteri ghețari străvechi, formați aici de milioane de ani. Fenomenul pare să fie răspândit pe teritoriul țării noastre și există mai multe peșteri care adăpostesc ghețari, de unde izvorăsc și ape foarte curate, însă acestea sunt aproape imposibil de vizitat. Iată-le pe cele mai cunoscute și pe cele care pot fi vizitate de către turiști.

Peștera Scărișoara

Este, poate, cea mai populară și vizitată dintre cele mai frumoase peșteri din România, după Peștera Urșilor. Peștera Scărișoara găzduiește cel mai mare ghețar ascuns în subteran care poate fi vizitat de turiști. Ea se află în Munții Apuseni, în apropiere de comunele Gârda de Sus și Scărișoara din județul Alba.

Topografia Ghețarului de la Scărișoara este simplă, deoarece peștera reprezintă o încăpere unică cu o dezvoltare totală de 700 m. În mijlocul acestei încăperi se află un imens bloc de gheață, cu un volum de 80.000 m³ care dăinuie în peșteră de peste 4.000 de ani. Fața superioară a blocului (3.000 m²) formează podeaua Sălii Mari. În partea dreaptă acest planșeu se frânge într-un tobogan abrupt de gheață, care dă într-o zonă, denumită Biserica. Aici apar primele formațiuni stalagmitice de gheață. Aceasta este zona turistică, restul fiind rezervație științifică, cu două sectoare distincte.

Avenul Borțig

Aici se ascunde al doilea mare ghețar din adâncuri cunoscut. Avenul Borțig de află tot în Munții Bihorului, pe teritoriul comunei Pietroasa.

Avenul este declarat rezervație naturală și arie protejată în – Munții Apuseni – Vlădeasa. Avenul are un diametru la intrare de 35 m, la baza căruia se găsește un impresionant bloc de gheață. Lungimea avenului este de 150 m și are în componență o mică galerie și o sală mai mare.

Peștera Focul Viu

Peștera Ghețarul Focul Viu se află în Munții Bihorului, pe Valea Galbenă.

Peștera este compusă din două săli. Sala Mare, cu o înălțime de 46 metri și o lungime de 68 metri, adăpostește în mijloc un impresionant ghețar (25.000 m³). Ghețarul este al treilea ca mărime, după cel de la Peștera Scărișoara și Borțig. Bolta Sălii Mari este parțial deschisă printr-o fereastră largă, prin care, de-a lungul timpului, au căzut trunchiuri de copaci, care au fost prinse în masa ghețarului.

În partea opusă intrării în Sala Mare se află mai multe grupuri de stalagmite, pe care se răsfrâng razele soarelui, provocând reflexii scânteietoare, reflexii care au dat numele peșterii: Focul Viu. Fereastra deschisă în tavan favorizează acumularea de aer rece, iar lipsa unei ventilații menține aerul rece în interiorul cavității, permițând astfel existența ghețarului pe parcursul întregului an. În spatele stalagmitelor se află o galerie care duce spre Sala Mică, care, la rândul ei, conține mai multe formațiuni de stalagmite.

Alte peșteri din România impresionante!

Peștera Urșilor

Deosebit de îndrăgită de turiști datorită fosilelor de urși și datorită stalactitelor ei deosebite, Peștera Urșilor se află în Munții Apuseni, județul Bihor, localitatea Pietroasa. Numele peșterii se datorează numeroaselor fosile de „urși de cavernă” descoperite aici. Peștera era un loc de adăpost pentru aceste animale, acum 15.000 de ani. La bătrânețe, ursul de peșteră se retrăgea să moară în același loc ca predecesorii săi. Mărturie stau numeroasele cimitire descopertite în peșterile din România (Peștera Bisericuța, Peștera cu Oase).

Interiorul se distinge prin diversitatea formațiunilor de stalactite și stalagmite existente, ca și prin cantitatea impresionantă de urme și fosile de animale. Galeria superioară, disponibilă vizitării, este compusă din 3 galerii și diferite săli precum Galeria „Urșilor”, Galeria „Emil Racoviță”, Galeria „Lumânărilor” sau Sala Spaghetelor.

Peștera Dâmbovicioara

Peștera este situată în Masivul Piatra Craiului, în versantul stâng al văii Dâmbovicioara, la 1 km nord de satul Dâmbovicioara, județul Argeș. Peștera s-a format datorită pârâului Dambovicioara care a tăiat în calcarele de vârstă jurasică ale Masivului Piatra Craiului.

Este o peșteră caldă, cu o temperatură medie de 10 grade, și totodată o peșteră uscată, deoarece apele pârâului au găsit altă cale de a străbate muntele. Peștera Dâmbovicioara este formată dintr-o galerie unică, cu o lungime totală de 555 m. Deși este incomparabil mai mică față de alte peșteri din România, Peștera Dâmbovicioara este cea mai lungă din zonă. Galeria are lățimi ce variază între 3-4 m și înălțimi de 4-5 m, cu puține ramificații, de dimensiuni mici.

Peștera Liliecilor din Costești

Peștera Liliecilor de la Mănăstirea Bistrița, Peștera Bistrița sau Peștera Sfântului Grigorie Decapolitul, se află la capătul nordic al satului Bistrița din comuna Costești, județul Vâlcea, lângă celebra Mănăstire Bistrița. 

Peștera a fost creată de apele Bistriței vâlcene în pereții abrupți calcaroși din masivul Buila-Vâțnturarița (Munții Căpățânii), la altitudinea de 850 de metri. Peștera are două intrări din care turiștii trebuie să folosească intrarea cea mai îngustă, unde te strecori aproape pe vine cale de 30 de metri. Cealaltă intrare,dă în peretele lateral al văii, pe o mică terasă cu priveliște superbă. În peșteră se adăpostesc colonii mari de lilieci din mai multe specii.

În zona mai largă se află Bisericuța Ovidenia construită într-o mică galerie, lângă un izvor cu apă potabilă. Altarul a fost cioplit în stâncă, iar bolta bisericii este de fapt bolta peșterii.

Peștera Vântului

Este cea mai lungă peșteră explorată din România, cu o lungime de 52 km. Se află în Munții Pădurea Craiului, în apropiere de localitatea Șuncuiuș, la 50 km de Oradea. Peștera are trei etaje distincte formate din galerii, săli, puțuri și hornuri de dimensiuni și forme foarte diferite cu toate tipurile de speleoteme: stalactite, stalagmite, coloane, scurgeri parietale, cristale, gips. Se diferențiază Labirintul Racoviță, fiind cel mai încurcat sector de peșteră din țară sau Galeria Hipodrom, ca o galerie de metrou.

Galeriile din Peștera Vântului s-au dezvoltat pe patru nivele, dintre acestea cel inferior este activ, iar pârâul subteran îl modelează continuu prin acțiunea lui erozivă, iar celelalte trei nivele superioare sunt fosile.

gsp.ro

Anamaria Prodan a pozat fără haine pentru cel mai nou proiect » Iubitul ei, Ronald Gavril, a reacționat imediat

Urmărește-ne pe Google News