Ce sunt bullyingul și cyberbullying-ul și cum se manifestă aceste fenomene

Aproape o treime dintre copii și adolescenți trăiesc cel puțin o dată o experiență de bullying și devin victimele acestui tip de comportament agresiv complex, cu efecte nocive asupra dezvoltării lor emoționale.

Recunoașterea bullying-ul în toate formele sale și identificarea unor soluții de combatere a acestui fenomen răspândit sunt esențiale în constucția unui psihic echilibrat al adulților de mâine.

În primul rând, este important să facem distincția între comportamentul nepoliticos, comportamentul răutăcios și comportamentuI caracteristic agresiunii. Signe Whitson, autoarea cărții “Fenomenul bullying, 8 strategii pentru a-i pune capăt” explică extrem de clar care sunt diferențele dintre aceste trei tipuri de comportamente:

A fi nepoliticos înseamnă a spune sau a face, din neatenție, ceva care rănește pe altcineva, iar episoadele de impolitețe sunt, de obicei, nechibzuințe spontane, neplanificate, fără a avea intenția să rănească. A fi răutăcios înseamnă a spune sau a face ceva cu intenția de a răni pe cineva o dată sau de două ori, diferența principală dintre comportamentul nepoliticos și cel răutăcios fiind intenția, care este deseori regretată după scurt timp. Atât bullying-ul cât și cyberbullying-ul, în schimb, sunt comportamente intenționat ostile, repetate de-a lungul timpului, care implică un dezechilibru de putere.

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

Daniel Olweus, fondatorul Programului Olweus de Prevenție a Bullying-ului, recunoscut la nivel internațional, definește fenomenul bullying ca având trei elemente-cheie: intenția de a face rău, dezechilibrul de putere și acțiunile sau amenințările agresive repetate. Practic, bullying-ul este definit ca „o formă repetată de agresiune, fizică sau verbală, direcționată către o persoană sau un grup de persoane, în care există o diferență de putere”, care se poate manifesta fie prin ceva tangibil (de exemplu, pe baza aspectului și trăsăturilor fizice), fie prin percepțiile celor din jur (o persoană este mai populară decât alta, are mai mulți prieteni, un statut social mai bun etc.)

Signe Whitson spune că în rândul copiilor și adolescenților, comportamentul agresiv poate fi învățat în familie sau în alte medii și este favorizat de diferențele sociale, de etnie, religie, gen, comportament, putere, caracteristici fizice etc. În principiu, bullying-ul se poate baza pe oricare două diferențe dintre două persoane, și nu poate fi redus la un singur comportament sau o singură formă. Acest fenomen se manifestă cu precădere în mediul școlar și presupune tipuri diferite de manifestare a comportamentelor agresive: bullying fizic, care include lovirea, ciupirea, scuiparea, punerea piedicii, trasuI de păr, izbirea unui copil de un dulap de vestiar, confiscarea sau distrugerea proprietăților unei persoane, bullying verbal, care ia forma batjocurii, șicanei, insultei sau a comentariilor cu tentă sexuală, amenințările, bullying-ul relalional, amenințarea de a pune capăt prieteniei – pentru a răni pe cineva, excluderea socială, ignorarea, terorizarea și răspândirea de zvonuri și bullying-ul cibernetic, o formă a agresiunii în care este implicată tehnologia.

În ceea ce privește cyberbullying-ul, după cum sugerează și denumirea, se referă la o formă a hărțuirii tradiționale, manifestată prin intermediul internetului. Am găsit pe site-ului inițiat de Kaspersky4 pentru siguranța copiilor pe internet, ,,Kids safety by Kaspersky”, că există multiple forme de cyberbullying, printre care: bârfa – emiterea în mediul online a unor declarații publice speculative, ce pot denigra o anumită persoană sau instiga alte persoane în a adopta un comportament restrictiv, excluderea – din grupuri sau activități online a anumitor persoane, hărțuirea, sâcâiala – a lua în batjocură constant și deliberat o persoană, de pildă prin postarea de poze sau mesaje ce pot afecta integritatea psihică a individului, urmărire online – comportament de hărțuire intimidantă, cu scopul de a aduce conflictul în viața reală; se manifestă atunci când necunoscuții solicită întâlniri față în față copiilor/adolescentților cunoscuți pe internet, amenințându-i de data aceasta fizic, întărâtarea – provocarea unor persoane să acționeze agresiv, prin insultarea implicită, comentarii – postarea de răspunsuri negative, denigrante la adresa unor fotografii, clipuri video sau mesaje lansate de o anumită persoană pe internet, insistență abuzivă -postari sau trimiteri permanenete de mesaje către anumite persoane, în pofida refuzului lor de a comunica, profiluri false – profiluri create de către agresorii pe internet ce împrumută identitatea altor persoane, spre a facilita comunicarea cu victimele lor; sub protecția anonimatului, agresorii își amenință victimele sau, alteori, își însușesc identitatea victimei în discuțiile cu alte persoane, dezvăluirea – folosirea de trucuri pentru a obține informațiile personale ale victimei, pe care agresorul urmează să le facă publice, sabotarea – actul de a schimba toate detaliile de pe pagina personală a cuiva atunci când persoana respectivă uită să restricționeze accesul; include și comunicarea în numele victimei, sexting – distribuirea de materiale pornografice minorilor utlizând mijloace electronice de comunicație.

În momentul în care citiţi aceste rânduri, sute de mii de adolescenţi şi de copii de pe glob sunt la joacă, la școală sau sunt conectaţi online. Fie că folosesc un laptop, fie că sunt conectaţi prin intermediul tabletei sau al smartphone-ului, aceştia ascultă muzică, se uită la filme, se joacă, citesc, dar, mai presus de toate, socializează. Pe langa tradiționalele tachinări din sala de clasă ori de pe terenul de joacă, rețelele de socializare atât de răspândite și de influente reprezintă un mediu propice pentru agresiunile adresate copiilor și adolescenților. Deși din perspectiva adultului aceste incidente „inofensive” sunt minore și pot fi trecute cu vederea, pentru victime suferința este reală, iar uneori, efectele lor sunt iremediabile.

Un raport publicat în 2012 de National Bullying Prevention Center din cadrul lnstitutului PACER arată că aproape o treime dintre copii și adolescenți se confruntă cu bullying-ul în fiecare an, ceea ce demonstrează că, deși poate uneori comportamentul nepoliticos sau răutăcios este greșit catalogat drept bullying, acest fenomen rămâne o problemă foarte răspândită printre școlari. Abilitatea de a recunoaște bullying-ul în toate formele sale este esențială pentru a interveni rapid și pentru a-i pune capăt.

Sursă foto: Shutterstock

Citește și:

Deputații au adoptat legea anti-bullying! Violența psihologică va fi interzisă în școli 
Cum ne recomandă psihoterapeutul să reacționăm într-o situație de bullying 

gsp.ro

Anamaria Prodan a pozat fără haine pentru cel mai nou proiect » Iubitul ei, Ronald Gavril, a reacționat imediat

Urmărește-ne pe Google News