5 aliaţi pentru o imunitate de fier

În sezonul rece, trebuie întărit scutul de rezistenţă împotriva virusurilor. Aşadar, să scoatem la înaintare artileria grea: legumele, verdeţurile şi fructele proaspete.
Există nenumărate teorii de nutriţie. Însă toţi nutriţioniştii sunt de acord într-o privinţă: alimentaţia echilibrată stă la baza unei sănătăţi solide. În afară de binecunoscutele proteine, glucide şi lipide, vitale pentru buna funcţionare a organismului, mai sunt necesare o serie de substanţe, cu rol strategic în păstrarea rezistenţei împotriva factorilor de stres: biologic (virusuri, bacterii), chimic (medicamente, poluare), psihic (suprasolicitare) şi fizic (factori luminoşi, acustici etc.).

Iată care sunt principalele grupe de alimente care conţin aceste substanţe:

1. Verdeţurile, legumele şi fructele verzi

(ardeiul, salata, spanacul, varza, broccoli, sparanghelul, prazul, pătrunjelul, ştevia, kiwi, merele) conţin cantităţi semnificative de vitaminele A, E şi C, cu acţiune puternic antioxidantă. Vitamina E ajută organismul să lupte împotriva infecţiilor, iar vitamina C are un rol important în producerea limfocitelor, care atacă ce-lulele infectate şi le distrug. Vitamina A are acţiune de protejare a plămânilor de fumul de ţigară şi de poluare în general. Ele conţin, de asemenea, folaţi, necesari pentru diviziunea celulară şi formarea ADN şi ARN.

2. Fructele închise la culoare

(strugurii negri şi roşii, afinele, căpşunile, murele, coacăzele negre, prunele, grepfrutul roşu) sunt excelente surse de bioflavonoide, un grup de compuşi chimici care protejează celulele de acţiunea nocivă a radicalilor liberi, cu importante proprietăţi antivirale şi antiinflamatorii. În plus, ele mai au numeroase roluri, cum ar fi păstrarea sănătăţii arterelor şi retinei sau echilibrul hormonal.

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

3. Prebioticele

sunt un tip de fibre alimentare sau de polizaharide care favorizează dezvoltarea bacteriilor intestinale benefice. Or, un nivel ridicat al bacteriilor „prietenoase” înseamnă un sistem imunitar mai puternic, dar şi o digestie mai bună. Spre deosebire de probiotice, au o acţiune mai lentă, dar de mai lungă durată.

În stare naturală, ele se găsesc în următoarele vegetale: gulie, ceapă, usturoi, banane, cicoare, sfeclă, rădăcini de păpădie, anghinare, sparanghel, seminţe de migdale. Insulina, principala responsabilă de acţiunea prebioticelor, se poate administra şi ca supliment alimentar, găsit în magazinele de specialitate sub formă de capsule, tablete sau pulbere.

4. Legumele şi fructele portocalii sau roşii

(morcovii, ardeii, caisele, piersicile, pepenele galben, mango, tomatele) sunt bogate în betacaroten. Acesta ajută la menţinerea sănătăţii pielii şi mucoaselor, cum ar fi cele care căptuşeşc tracturile respirator şi urinar, acţionând ca o barieră împotriva microbilor. În plus, studiile arată că betacarotenul este unul dintre nutrienţii antioxidanţi care au un rol semnificativ în prevenirea bolilor degenerative, aşa cum sunt bolile de inimă sau cancerul.

5. Ceaiul verde

Este considerat, pe bună dreptate, „băutura tinereţii veşnice”.
S-a demonstrat că el posedă veritabile calităţi antioxidante şi că are acţiune antigripală, scurtând perioada de convalescenţă de după o viroză respiratorie. Datorită compoziţiei sale complexe (uleiuri esenţiale, vitamina C, compuşi polifenolici, proteine, calciu, fier, fluor), ceaiul are o acţiune revigorantă asupra întregului organism.

Vrei o imunitate buna? Uite ce fructe si legume de iarna pe care trebuie sa mananci in sezonul rece!

Foto: Shutterstock

gsp.ro

Anamaria Prodan a pozat fără haine pentru cel mai nou proiect » Iubitul ei, Ronald Gavril, a reacționat imediat

Urmărește-ne pe Google News