Pe lânga mitul celor opt pahare de apă, au aparut şi altele, nu mai puţin alarmante, precum „80% din oameni suferă de deshidratare cronică” sau „când ţi se face sete eşti deja deshidratat”. Nu ştim de unde au pornit aceste noi mituri, însă probabil că au legatură cu producatorii de apă îmbuteliată care au numai de câştigat dacă stăm cu sticluţa în geantă toată ziua.
Ce nu prea spune nimeni este că apa poate fi periculoasă, în cantităţi prea mari. Intoxicaţia cu apă (numită hiponatremie) face să scadă nivelul sodiului din corp, provocând un dezechilibrul al electroliţilor, ce poate fi fatal. Până acum li s-a întâmplat câtorva maratonişti, dar şi unor femei care foloseau cantităţi industriale de apa în cura de slabire. Concluzia? Daca ţi-e sete bei, dacă nu, nu.
Dacă ţi-e frig vei răci
Dacă stai în frig sau „te trage curentul” te paşte o răceală. Atât de des auzim asta încât e greu să convingi pe cineva că nu-i adevărat. Ei bine, este doar un mit. Răceală este o infecţie virală. Un virus care îţi pătrunde în căile aeriene se înmulţeşte şi le infectează. Când corpul începe să lupte cu el se declanşeaza febra, tusea, strănutul. Răceala NU este provocată de frig şi nici de curent. Nu poţi să faci această boală decât dacă iei de la cineva virusul, nu ajung temperaturile scăzute. De ce răcim mai des iarna? Pentru că stăm mai mult înăuntru, deci avem mai multe şanse să intrăm în contact cu persoane bolnave.
Persoanele supraponderale au metabolismul lent
Este o scuză pe care o auzim des: „Am metabolismul lent, mă îngraş şi cu apă”. Din păcate, metabolismul lent nu este o scuză pentru a acumula kilograme. De fapt, cu cât eşti mai mare, fie că ai muşchi sau colăcei de grăsime, cu atât metabolismul este mai rapid. Supraponderalii ard mai multe calorii chiar şi în stare de repaos pentru că organismul lor necesită mai multă energie pentru a funcţiona.
Dacă mănânci multe dulciuri (sau zahăr) poţi face diabet
Diabetul apare atunci când pancreasul nu poate să producă insulină în cantitate suficientă (tipul I) sau când corpul nu poate folosi corect insulina, deşi ea există în cantităţi normale (tipul II). Ceea ce mănânci nu are legatură cu diabetul, în special cu cel de tipul I care este, adesea, ereditar şi nu poate fi prevenit în niciun fel. În ce priveşte diabetul de tipul II, ar putea fi provocat de dulciuri, dar numai în mod indirect. Se ştie că una din cauzele acestei boli este obezitatea, afecţiune în care alimentaţia este foarte importantă. Aşadar, îţi poţi îndulci cafeaua fără griji, atâta timp cât ai grijă de silueta ta.
Ouăle nu sunt deloc sănătoase
Prin anii ’60, s-a aflat că bolile cardiovasculare sunt în strânsă legătură cu nivelul colesterolulului din sânge şi, pentru că ouăle sunt bogate în grăsimi, ele au căpătat o faimă negativă. Probabil ai auzit, şi nu o dată, că „fac rău la ficat” sau că nu ai voie să mănânci mai mult de două sau trei pe săptămână. Este adevarat că ouale sunt bogate în grăsimi, dar studiile mai recente au dezvăluit că nu ele sunt vinovate pentru colesterolul crescut din sânge, ci mai degrabă grăsimile trans (grăsimi procesate industral) din produsele semipreparate. Un ou are mai puţine grăsimi decat un pahar cu lapte nedegresat. Mai exact, un ou are puţin peste 200 mg de colesterol, iar pentru o persoană sănătoasă cantitatea maximă admisă pe zi este de 300 mg colesterol. Aşadar poţi mânca liniştită un ou pe zi, mai ales că sunt relativ ieftine şi se pregătesc rapid. Nu rişti nimic, ba din contră. Galbenuşul de ou este bogat în proteine şi conţine toate vitaminele liposolubile (A, D, E, K), deci este foarte hrănitor, ceea ce e şi normal, având în vedere că el e singura sursă de hrană a unui embrion, puiul de găină.
Urmărește-ne pe :contrast(8):quality(75)/https://pasalau1.dev.unica.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
;'%3E%3C/svg%3E)
