Dr. Oana Cuzino: Vaccinarea împotriva COVID-19. Întrebări și răspunsuri

Vaccinurile necesită, de obicei, ani de cercetare și de testare înainte de a fi aplicate în masă, dar în 2020, oamenii de știință s-au angajat într-o cursă contracronometru pentru a produce vaccinuri anti-COVID-19 sigure și eficiente. Și au reușit! Pornite de la formule din studii existente deja în cercetarea de laborator, dispunem de câteva vaccinuri împotriva acestei maladii, iar în toată lumea avem deja milioane de oameni vaccinați.

Citește și: Dr Oana Cuzino: Pericolele tăcute care ne amenință sănătatea

La noi în țară, primele doze cu vaccinul împotriva COVID-19 au ajuns la finalul lui decembrie 2020, când s-a și început vaccinarea propriu-zisă, în baza unei strategii care, în prima etapă, a prioritizat angajații din spitale, din cabinetele medicale, din centrele sociale, farmaciștii, studenții la medicină și farmacie și psihologii. Iar autoritățile speră ca până în septembrie a.c. să se vaccineze peste 10 milioane de români.

Cu ce ne vaccinăm?

În Europa au fost aprobate trei vaccinuri anti-COVID-19: Comirnaty, produs de Pfi­zer/BioNtech, ARN – mRNA1273, dezvoltat de compania americană de biotehnologie Moderna, și vaccinul AZD1222, produs de AstraZeneca și Universitatea Oxford. Primele două vaccinuri se bazează pe aceeași tehnologie – ARN mesager, pe când ultimul folosește tehnologia mai… „clasică” a vectorului viral și nu impune condiții deosebite de transport și depozitare. Mai avem „pe drum” și un al patrulea vaccin, produs de compania Johnson & Johnson, care folosește un virus de răceală obișnuită (adenovirusul tip 26) pentru a declanșa un răspuns imun.

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

Vaccinul BioNTech Pfizer are o eficacitate de 95% în prevenirea bolii COVID-19, vaccinul Moderna 94,1%, iar eficacitatea vaccinului AstraZeneca este de 70%. Vaccinul produs de compania Johnson & Johnson s-a dovedit a fi eficient în proporție de 66 % în prevenirea formelor moderate și severe ale bolii.

Cum funcționează tehnologia ARN mesager?

Vaccinurile care se bazează pe această tehnologie conțin o moleculă numită ARN mesager (ARNm) care cuprinde instrucțiuni pentru producerea proteinei spike din SARS-CoV-2, virusul care cauzează COVID-19. Aceasta este o proteină de pe suprafața SARS-CoV-2 de care virusul are nevoie pentru a se fixa de receptorii celulari ai celulelor noastre. Astfel, virusul se poate înmulți într-o primă fază chiar în celula mucoasei faringiene și a nasului.

După administrarea vaccinului anti-CO­VID-19, unele dintre celulele organismului vor citi instrucțiunile ARNm și vor produce temporar, limitat și controlat, proteina spike. Sistemul imunitar recunoaște apoi această proteină străină, va produce anticorpi pentru a o anihila și va activa celulele T (globulele albe din sânge) pentru a o ataca. Dacă ulterior persoana vaccinată va fi expusă la virusul SARS-CoV-2, sistemul său imunitar, antrenat deja, îl va recunoaște rapid, apărând organismul de invazia acestuia. ARNm din vaccin nu rămâne în organism, ci este descompus la cinci-șapte zile după vaccinare.

Care sunt diferențele dintre cele patru vaccinuri?

Vaccinurile produse de Pfizer/BioNtech, Moderna și AstraZeneca se administrează în două doze. În cazul vaccinului Moderna, injecțiile se fac de obicei în mușchiul brațului superior, la distanță de 28 de zile, pe când vaccinul Comirnaty se administrează la cel puțin 21 de zile distanță.

În cazul vaccinului AstraZeneca, a doua injecție poate fi admi­nistrată la 4 – 12 săptămâni după prima doză. Spre deosebire de aceste vaccinuri, vaccinul Johnson & Johnson poate fi administrat într-o singură doză. Deși primii anticorpi apar, în general, după 10 zile de la administrarea primei doze de vaccin, potrivit studiilor clinice, dobândim imunitate la 30 de zile de la prima doză.

Dacă dintr-un motiv sau altul se ratează cea de-a doua doză, vaccinarea se va relua în întregime (ambele doze), când acest lucru este posibil. Astfel de situații ar fi chiar infecția cu SARS-CoV-2, suprapusă peste perioada prevaccinare sau imediat după, până la formarea anticorpilor protectori. Ori, dacă să zicem că, între timp ai suferit o accidentare care necesită o vaccinare de tip antitetanos.

Citește și: Dr Oana Cuzino: cheia longevității e la tine!

Întrebarea de pe buzele tuturor este cât durează imunitatea după vaccinare?

Încă nu se cunoaște cu exactitate care este durata protecției oferite de vaccinurile anti-COVID-19 disponibile la noi în țară, însă potrivit unui studiu recent, efectuat de cercetători din Israel, se pare că persoanele care s-au vaccinat au dezvoltat de până la 20 de ori mai mulți anticorpi la coronavirus în prima săptămână de la vaccinarea cu cea de-a doua doză a serului Pzifer/BioNTech. Rămâne să aflăm în timp real, monitorizându-ne nivelul de anticorpi.

Vaccinul anti-COVID se face voluntar și este gratuit, inclusiv pentru cei care nu au asigurare medicală. Vaccinul Moderna este indicat persoanelor de peste 18 ani, pe când cel produs de Pfizer este recomandat și celor care au peste 16 ani. Iar acest motiv este cauzat de lipsa studiilor clinice complete efectuate la copii și adolescenți.

Momentan, vaccinul AstraZeneca nu este recomandat copiilor și adolescenților cu vârsta sub 18 ani, dar cercetătorii au anunțat că testează acest vaccin și în rândul copiilor (cu vârste între 6 și 17 ani).

Cum se depozitează vaccinurile anti-COVID-19?

Vaccinurile produse de Pfizer/BioNtech, Moderna trebuie depozitate și menținute la temperaturi foarte joase: –70 °C pentru vaccinul Pfizer și –20 °C pentru vaccinul Moderna.

Spre deosebire de acestea, vaccinul produs de AstraZeneca, care folosește o altă tehnologie, poate fi păstrat între 2 și 8 °C, la frigider, cum se întâmplă în cazul vaccinului antigripal, de exemplu, iar vaccinul produs de Johnson & Johnson nu trebuie transportat și nici depozitat la temperaturi foarte scăzute.

Când și unde ne vaccinăm?

Etapa I de vaccinare

Întrucât cererea depășește capacitatea de producție, la noi în țară campania de vacci­nare se desfășoară în trei etape. Prima etapă a debutat în decembrie 2020, când a început vaccinarea personalului din sistemul medical, atât public, cât și privat cu vaccinul produs Pfizer/BioNtech.

De la începutul lunii februarie, persoanele programate la vaccinare pentru doza I primesc vaccinul Moderna, iar din 15 februarie imunizarea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18 și 55 de ani se face și cu vaccinul AstraZeneca.

Printre cele mai comune reacții alergice la vaccin raportate de cei care s-au vaccinat anti-COVID-19 s-au numărat: febra, cefaleea, mialgiile (durerile musculare), artralgiile (durere a articulațiilor), astenia, alergiile de tip urticarie și durerea la locul injectării.

Odată cu vaccinarea personalului medical au început să apară și întrebări legate de categoriile de persoane care nu se pot vaccina. În principiu, cei care sunt alergici la unul dintre componentele vaccinului (polietilenglicol) care prezintă alergii multiple ori care au suferit până acum cel puțin un episod de șoc anafilactic, trebuie să se sfătuiască cu medicul curant în legătură cu oportunitatea vaccinării sau necesitatea inițierii unei terapii antialergice prevaccinare. De altfel, vaccinarea trebuie amânată la persoanele cu boală acută severă, însoțită de febră sau cu infecție acută.

Pentru a gestiona eventualele reacții alergice care pot surveni după imunizarea împotriva COVID-19 (senzație de leșin sau stare de confuzie, modificări ale ritmului bătăilor inimii, dificultăți la respirație, respirație șuierătoare, umflare a buzelor, feței sau gâtului), fiecare pacient este monitorizat pentru cel puțin 15 minute în cabinet.

În cazul femeilor gravide sau care alăptează, nu există încă studii concrete cu privire la efectele produse de vaccinarea anti-CO­VID-19. De aceea specialiștii le recomandă acestora să ia o decizie după o discuție în prealabil cu medicul curant.

Citește și: Dr Oana Cuzino: Adevărul despre îndulcitori

Faptul că ai trecut prin boală nu reprezintă un impediment în vaccinarea anti-CO­VID-19

Motivul? Nu toate persoanele care au avut COVID-19 au făcut și anticorpi. În cazul celor care au trecut prin boală, se recomandă vaccinarea după cel puțin o lună de la negativare.

De altfel, și dacă persoana care se vaccinează este infectată cu SARS-CoV-2 și asimpto­matică există studii care arată că vaccinul susține imunitatea, prin producerea de anticorpi se pot evita complicațiile.

Etapa a II-a de vaccinare

Paralel cu prima etapă de vaccinare, se desfășoară și etapa a doua. Astfel, adulții care au peste 65 de ani, bolnavii cu boli cronice, dar și angajații din domenii considerate esențiale se pot vaccina gratuit.

Din categoria bolnavilor cronici fac parte cei care suferă de diabet zaharat, obezitate, afecțiuni cardiovasculare, afecțiuni renale, afecțiuni oncologice, afecțiuni pulmonare, afecțiuni neurologice, inclusiv sindromul Down, afecțiuni hepatice moderate/severe, afecțiuni autoimune, pacienți transplantați, cu consult medical prealabil, pacienți care urmează terapii biologice sau terapie de lungă durată cu corticosteroizi, dar și bolnavii infectați cu HIV/SIDA.

Tot în această etapă se pot vaccina și parlamentarii, personalul din unitățile de învățământ și creșe ori din cultele religioase, precum și angajații din mass-media care desfășoară activități cu risc crescut de expunere la infecția cu SARS-CoV-2, angajații din instituțiile publice, persoanele cu dizabilități, dar și cele care nu au adăpost.

Cei interesați de vaccinare se pot programa online pe platforma ROVACCINARE. Pentru asta, primul pas constă în crearea unui profil cu datele personale. Din platformă se pot alege ziua, ora și centrul de vaccinare. Un pas important este ca după completarea datelor contul să devină activ. Pentru asta, persoana în cauză va primi un e-mail, urmând ca după prima accesare să primească un cod de verificare de 6 cifre, prin SMS la numărul de telefon pe care l-a declarat.

Persoanele care au peste 65 de ani se pot programa atât prin platforma ROVACCI­NARE, cât și prin intermediul medicului de familie sau aparținătorilor ori prin Direcția de Asistență Socială din primărie, dar și prin serviciul de call center.

Angajații din domeniile esențiale (domenii-cheie) se pot înscrie individual în platforma de programare sau angajatorul o poate face pentru ei.

Vaccinarea în etapa a doua se derulează prin rețeaua de centre de vaccinare/echipe mobile de vaccinare/medicină de familie, după caz.

Citește online gratuit numărul de martie al revistei Unica

Etapa a III-a de vaccinare

În ultima etapă de vaccinare se va putea imuniza restul populației, cea sănătoasă. În ceea ce privește copiii, autoritățile menționează că vaccinarea se va realiza în funcție de evoluția epidemiologică și de caracteristicile vaccinurilor aprobate pentru cei sub 16 ani.

În ciuda vaccinării, este important să se res­pecte în continuare măsurile de protecție: purtarea măștii, igienizarea mâinilor cu apă și săpun sau, când nu este posibil, cu un gel de mâini cu cel puțin 70% alcool, păstrarea distanței fizice. Iar în cazul dezvoltării simptomatologiei COVID-19 (febră, tuse moderată până la severă, dificultăți de respirație, dureri în gât, dureri musculare, pierderea mirosului – anosmie – și pierderea gustului – ageuzie), se recomandă efectuarea testului Real Time PCR (RT PCR).

Dr Oana Cuzino este medic primar geriatru, doctor în științe medicale și jurnalist. Ea publică informații și articole pe teme medicale pe site-ul doc.ro și prezintă zilnic emisiunea „Ce se întâmplă, doctore?“ la Pro TV.

gsp.ro

Anamaria Prodan a pozat fără haine pentru cel mai nou proiect » Iubitul ei, Ronald Gavril, a reacționat imediat

Urmărește-ne pe Google News