Iarna se concep cei mai mulţi copii

Decizia cuplului legată de momentul conceperii influenţează natalitatea în România, oferindu-i acesteia un caracter sezonier. Cele mai multe mame din România preferă…

… să-şi ducă sarcina până în lunile de vară toridă, pentru a naşte copilul vara târziu şi, mai ales, toamna. Aşadar, cei mai mulţi copii se concep iarna.

Chiar dacă România încheie un an de criză economică, natalitatea nu a scăzut în anul 2009.

Care sunt factorii ce influenţează natalitatea, afli în cele ce urmează.

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

Natalitatea în România, constantă şi în 2009

În Romania rata natalităţii oscilează uşor în jurul valorii de 10 născuţi la 1000 de locuitori  încă din anul 1995.

„În spatele stabilităţii numărului de născuţi şi natalităţii, în ultimii ani, se află două mişcări opuse”, relevă  domnul profesor universitar doctor Vasile Gheţău, director al Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române.

Pe de o parte, continuă scăderea moderată a născuţilor proveniţi de la femei nesalariate; pe de altă parte, continuă creşterea, de asemenea moderată, a numărului de născuţi aduşi pe lume de femei salariate.

Această creştere a numărului de naşteri în rândul femeilor salariate este urmarea introducerii concediului şi indemnizaţiei de creştere a copilului în anul 2003.

Cele două mişcări continuă şi în 2009, astfel că natalitatea se va menţine la o valoare stabilă, în jur de 10 la mie.

Datele asupra numărului de născuţi în primele nouă luni ale anului 2009 sunt aproape identice cu cele din aceeaşi perioadă a anului 2008.

Natalitatea, în scădere din 2010

„O scădere a numărului de născuţi şi a natalităţii este însă de aşteptat să se producă în 2010-2011, ca urmare a  scăderii numărului de căsătorii în anul 2008 şi chiar în primele nouă luni ale anului 2009, pe fondul crizei economice şi sociale”, anunţă profesorul Gheţău.

Femeile căsătorite nasc mai mulţi copii

Trei sferturi dintre născuţii unui an calendaristic provin de la femei căsătorite.

Pe de altă parte, doar o treime dintre cei născuţi sunt aduşi pe lume în primii doi ani de căsătorie, femeile preferând să amâne pe cât posibil momentul in care devin mame.

Vârsta medie la prima căsătorie a crescut în perioada 1989-2008 de la 22 la 26 de ani la femei şi de la 25 la 29 de ani la bărbaţi.

În mod corespunzător, vârsta medie a mamei la naşterea primului copil a ajuns la aproape 26 de ani în 2008, faţă de 22 în 1989.

Aşadar, scăderea numărului de căsătorii în 2008 şi 2009 va duce la reducerea numărului de născuţi în 2010 şi 2011, conchide acesta.

Efectele crizei economice asupra natalităţii în România  

Actuala criză economică şi socială îşi va pune amprenta pe evoluţia natalităţii. Ea nu se vede încă deoarece fenomenul natalităţii are o oarecare inerţie, rigiditate şi stabilitate, ceea ce face ca schimbările să nu apară imediat.

Ce se ştie însă în momentul de faţă este că agravarea crizei economice şi sociale va duce la o scădere a numărului de căsătorii şi naşteri.

„Măsurile, nu multe, luate de guvernanţi în sprijinul copilului şi al familiei tinere cu copii sunt conjuncturale, lipsite de coerenţă şi substanţă. Ele nu sunt suficiente creşterii natalităţii”, mai precizează profesorul Gheţău.

Relaţia dintre factorii economici şi natalitate

În pofida aparenţelor, relaţia dintre factorii economici şi natalitate a fost şi rămâne complexă.

„În cele mai multe dintre ţările dezvoltate, începând cu a doua jumătate a anilor 1960, se evidenţiază o clară relaţie inversă: creşterea continuă a standardelor pe plan social şi economic a fost acompaniată de scăderea masivă a natalităţii şi menţinerea acesteia la valori scăzute.

Pe de altă parte, în ţările sărace natalitatea a fost şi a rămas ridicată, chiar dacă şi în aceste ţări tendinţa de scădere este instalată” menţionează profesorul Gheţău.

Între factorii economici  şi natalitate se interpun alţi factori precum: emanciparea femeii, participarea ei în proporţie din ce în ce mai mare la activităţi economice în afara gospodăriei şi dobândirea independenţei economice, creşterea nivelului de educaţie, apariţia şi răspândirea metodelor de contracepţie şi slăbirea influenţei normelor culturale.

„Mai recent, alţi factori se apreciază că au contribuit şi contribuie la reducerea natalităţii şi conservarea unui nivel scăzut al acesteia: expansiunea coabitării, forme alternative de familie, accesul rapid (chiar brutal!) la valori, atitudini şi comportamente tipice ţărilor dezvoltate, atitudinea faţă de sexualitate, costurile ridicate pentru creşterea copilului, ca şi consumismul şi chiar egoismul”, precizează profesorul Gheţău.
 
Foto: Shutterstock

gsp.ro

Anamaria Prodan a pozat fără haine pentru cel mai nou proiect » Iubitul ei, Ronald Gavril, a reacționat imediat

Urmărește-ne pe Google News