Autosabotaj: cum ne punem singuri bețe în roate

Ștefania Voia, psiholog educațional și psihoterapeut de formare cognitiv comportamentală, cu competențe în terapia schemelor și terapia sistemică cuplu-copil-familie, ne explică tot ce e important de știut despre acest fenomen. Iar dacă ești interesat de mai multe amănunte referitoare la acest subiect sau la altele legate de psihologie, poți lua legătura cu specialistul Ștefania Voia prin intermediul site-ului stefaniavoia.ro.

Cu toții ne dorim să fim fericiți, să avem împliniri și succese pe toate planurile. Cele mai grăitoare dovezi sunt urările pe care le facem celorlalți, cu ocazia diferitelor evenimente festive. Din perspectivă rațională, știm ce ne face fericiți și, cu toate acestea, în mod paradoxal, uneori ajungem să adoptăm comportamente care ne îndepărtează de la scopul nostru. Când constatăm că obsta­colele vin chiar din direcția noastră, ne putem simți confuzi și derutați. Mai întâi, este important să înțelegem ce înseamnă și cum se manifestă autosabotajul.

Ce este autosabotajul?

Vorbim despre autosabotaj atunci când surprindem că factorii care ne abat de la a ne atinge țelurile sunt chiar propriile noastre comportamente, gânduri și interpretări ale unor trăiri neplăcute. Aceste impedimente vin chiar de la noi, nu din exterior. Aparent cei care ne opresc suntem noi înșine, prin intermediul unor mecanisme de apărare, chiar dacă nu ne este foarte clar din calea a ce exact ne apără și cum anume, din moment ce mai mult ne încurcă.

Autosabotajul este un mecanism incon­știent de apărare, tocmai de aceea ne scapă printre degete, reușind să identificăm acest fenomen abia atunci când este prea târziu și „apărarea“ și-a făcut mult prea bine efectul. Înțelegerea apărării vine dintr-o zonă mai puțin accesibilă din perspectivă rațională, motivația inconștientă fiind aceea de a fi consecvenți cu credințele noastre, chiar dacă acestea, la nivel mai profund, sunt disfuncționale și acționează chiar în detrimentul nostru.

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

Pentru inconștient, important este să ne simțim în siguranță, iar acea siguranță este una emoțională, dobândită dintr-un sentiment de familiaritate cu ceea ce am experimentat până acum în viață și cu ceea ce știm despre propria persoană. Dacă părerea despre noi înșine nu este una bună, „siguranța“ inconștientă constă în a recrea situații în care să ne demonstrăm că nu suntem bune. Este un proces bazat pe nevoia noastră de consecvență, chiar dacă în aceste situații aceasta presupune să fim constanți în părerea proastă pe care o avem  față de noi înșine. |n acest fel, consumăm mai puțină energie psihică, ceea ce, din punctul de vedere al creierului nostru, este o soluție economică foarte bună.

Metode de autosabotaj

Unul dintre cele mai frecvente exemple este întârziatul, excluzând dățile în care poți face asta în mod intenționat. Să luăm ca exemplu un interviu pentru un job important, la care ai ajuns cu întârziere. Cu toate că îți dorești să fii acolo, să fii selectat, tocmai tu ești persoana care își pune singură bețe în roate. Pare ceva irațional să-ți sabotezi șansele de a face o primă impresie bună, iar dacă încerci să îți explici cum de ai ajuns târziu la întâlnire, nu poți spune precis.

O altă metodă „eficientă“ de autosabotaj este procrastinarea, adică amânarea lucrurilor importante pe care le ai de făcut. Astfel, poți amâna învățatul pentru un examen, pre­darea unui proiect, pregătirea unui eve­ni­ment sau alte lucruri imperioase.

Poți găsi variante de autosabotare chiar și în relații, prin adoptarea unor comportamen­te sau atitudini care îi vor determina pe cei­lalți, mai devreme sau mai târziu, să ajungă să se îndepărteze de tine. Sau, din con­tră, poți alege inconștient prieteni, parte­neri care să-ți cauzeze rău. Iar acest lucru să nu-ți fie foarte clar, deși, dacă te uiți cu aten­ție, poți des­coperi că oamenii care te atrag și pe care îi selectezi să facă parte din viața ta, îm­păr­tășesc anumite trăsături comune și pot chiar să fie aleși după un anumit tipar.

Mecanismele de autosabotare pot fi diverse, mintea noastră este foarte creativă atunci când vine vorba de a găsi o soluție pentru a realiza dorințele inconștiente, chiar și cele care contravin gândirii raționale.

De ce ne autosabotăm?

Pentru a identifica mai ușor motivele ce stau la baza acestui mecanism de coping, te invit să-ți pui următoarea întrebare: dacă autosabotajul ar încerca să te ajute, la ce anume ar fi de folos? Creierul nostru ia decizii bazate pe principii de familiaritate și economie psihică, de aceea este bine să iei în calcul „beneficiile“ mai subtile care justifică această atitudine mintală.

Spre exemplu, dacă nu ai suficientă încre­dere în tine, autosabotajul te „ajută“ să-ți menții această părere despre tine însăți. Când imaginea de sine nu este prea bună și îți lipsește încrederea în abilitățile proprii, acțiunile tale vor tinde să fie canalizate către direcțiile care îți vor susține această convingere disfuncțională. Fără să-ți dai seama, ceea ce întreprinzi va fi însoțit de ezitare, nesiguranță, iar acestea vor spori șansele ca tu să-ți confirmi fricile.

Teama de eșec este un alt motiv pentru care apare autosabotajul. Dacă pornești la drum având în permanență undeva în stare latentă ideea că vei eșua, atunci mintea inconștientă va încerca să te abată de la drumul tău din următorul motiv: pentru a nu te confrunta cu emoții neplăcute, cum ar fi dezamăgirea sau rușinea. Astfel, nu vei mai duce la bun sfârșit acțiunea inițială, pentru a nu mai ajunge să trăiești stări neplăcute.

O stimă de sine scăzută și o slabă autova­lorizare reprezintă alte motive de auto-sabotare. Atunci când consideri că nu ești la fel de bun ca alții, că tu nu poți sau că nu meriți ceva mai bun, vei persista într-o atitudine mintală care te va împiedica să acce­sezi zonele de care ai nevoie cu adevărat. |n felul acesta poți să eviți să faci ceea ce știi că te-ar ajuta în ceea ce ți-ai propus. Acest lucru se poate manifesta începând de la contexte cum ar fi mersul la sală și dieta, până la cele legate de relații sănătoase și ascensiune profesională.

În mod paradoxal, uneori la baza autosa­botajului poate sta chiar teama de reușită. Inconștient, îți este teamă că, dacă vei reuși să obții succes profesional, vei atrage invidia celorlalți, pe care apoi nu vei ști să o gestionezi. La fel se poate întâmpla și în cuplu, când poți pune în stand by dezvoltarea și evoluția ta, pentru a nu crea un decalaj prea mare între tine și partener, de teamă că atunci vei dori să ieși din relație.

Ce poți face pentru a combate autosabotajul?

Toate procesele de autosabotare sunt fundamentate pe anumite gânduri negative pe care le ai despre propria persoană. Este important să le acorzi atenție și să cauți rădăcina acestora. Descoperă când au luat ele naștere și în raport cu cine.

Adu-ți aminte că ele au fost învățate în tre­cut, dar oare se mai aplică actualului con­text de viață? Spre exemplu, este posibil să nu ai încredere în tine din cauza faptului că pă­rinții nu ți-au dat voie să explorezi suficient și ți-au descris lumea ca fiind plină de pericole, de care au vrut să te ferească în mod excesiv. Sunt aceste convingeri aplicabile la viața ta din prezent, la vârsta maturității?

Identifică autocritica pe care ți-o adresezi; uneori ea este foarte subtilă, însă efectele sunt puternice. Îndepărteaz-o și comunică singură cu tine, așa cum ai avea nevoie pentru a te simți încurajată și securizată.

Pune în acțiune planurile tale, numai așa vei obține rezultate. Începe cu pași mici; aceștia îți vor da încredere în tine și îți vor aduce motivația necesară schimbării.

Surprinde gândurile negative și întrea­bă-te cât sunt de adevărate și contra­argu­men­tează-le. Apoi înlocuiește-le cu unele mai bune, care să te ajute în mod real să-ți atingi obiectivele.

Dă-ți voie să și greșești, este uman; iar de aici ai ocazia să înveți mult. Nu te opri aici însă, continuă atât cât ai nevoie până vei fi mulțumită de tine însăți.

Amintește-ți să ceri ajutor de fiecare dată când ai nevoie. Asta arată că ești în contact cu tine însăți, că îți cunoști limitele și că vrei să faci ceva pentru a ajunge mai aproape de ceea ce-ți dorești.

Sursa foto: Shutterstock

S-ar putea să te intereseze și:

Psihologie: Intuiția. Ascult-o ca să-ți fie bine

4 motive pentru care femeile se descurcă mai bine decât bărbații în fața stresului

gsp.ro

Anamaria Prodan a pozat fără haine pentru cel mai nou proiect » Iubitul ei, Ronald Gavril, a reacționat imediat

Urmărește-ne pe Google News