Dar „Jurnal de campanie”? Ce transmite cartea?
„Jurnal de campanie” este experienţa propriei mele campanii. Am scris-o cu multă sinceritate şi revoltă. Acolo este redată o Românie tristă şi abătută, cetăţeanul plictisit şi imobil.
Este oglinda mohorâtă a raportului dintre politician şi cetăţean. Despre altă carte, rămâne de văzut.
Cum vedeţi femeile din politica românească? Cum sunt văzute de politicieni?
Femeile noastre din politică preiau ritmul şi tonul bărbaţilor. Îşi folosesc feminitatea într-un mod nefericit şi dau senzaţia că în politică femeile nu parcurg traseul decât susţinute de un bărbat al zilei. Nu reuşim să provocăm o reformă a misoginismului şi să ne depăşim handicapul de a fi femeie într-o lume dominată de bărbaţi.
Cât timp profesionalismul nu ne va recomanda pentru locul pe care îl deţinem, ci recomandarea şi susţinerea de care aminteam, suntem la fel de efemere ca această protecţie acordată. Să ne amintim că promovarea femeii în politică este urmarea unei politici impuse de organisme internaţionale şi nu o reforma a mentalităţilor. Vina ne aparţine într-o mare măsură. Femeile în politică par mai degrabă o pată de culoare decât o reacţie naturală a societăţii.
Există personalităţi pe care le apreciaţi?
Golda Meir, o personalitate puternică, onestă şi cu o forţă admirabilă de a se bate pentru crezurile ei.
Spuneţi-ne 3 lucruri care o caracterizează pe Adriana Săftoiu în afara scenei politice?
Asociala, răbdătoare şi excesiv de analitică.
Cum comentaţi apariţiile dvs. în presa de scandal? Obişnuiţi să daţi o replică celor care comentează despre viaţa dvs. personală?
Nu le comentez. Viaţa mea personală mă priveşte, iar dacă cumva am de dat vreo explicaţie, atunci o fac faţă de cei pe care eventual i-am afectat, dar în nici un caz nu mă simt obligată să fac din viaţa mea privată un spectacol. Aşa cum nu îi invit să participe la momentele bune şi să îmi vând imaginea folosindu-mi evenimentele private, în egală măsură, nu consider că aceşti inşi au ce căuta în viaţa mea privind pe gaura cheii. Ceea ce însă e revoltător e că primeşti lecţii de morală şi etică de la persoane care recurg la mijloace lipiste de orice moralitate ca să îţi intre în viaţa personală.
Care este ultima carte citită? Aveţi un scriitor preferat?
Ultima carte a fost „Tigrul Alb” a lui Aravind Adiga. Scriitorii preferaţi rămân Marquez şi Borges şi citesc cu drag Emil Brumaru şi eseurile lui Umberto Eco.
Cum obişnuiţi să vă petreceţi timpul liber şi când reuşiţi să va ocupaţi şi de afacerea pe care o coordonaţi la Capital Promotion?
De afacere nu mă mai ocup. Este strict atributul soţului meu. Pasiunea cea mai mare rămâne lectura, muzica clasică şi bucătăria. Mă bucur de fiecare dată când am timp să gătesc şi să pregătesc masa pentru familie. Iar când îmi permite programul, una dintre marile plăcerii e să mă întâlnesc cu cele două prietente din facultate şi să batem câmpii că pe vremuri când aveam impresia că lumea este un spaţiu al frumuseţii.
Aveam 20 de ani pe atunci şi mergem zi di zi pe jos toate trei la Facultatea de Litere, străbătând bulevardul Kogălniceanu. Banii de autobuz preferam să îi păstrăm pentru ciocolata Puişor şi un pachet de ţigări.
Citiţi publicaţii pentru femei? Dacă da, care?
Nu în mod special. Sunt reviste pe care le răsfoiesc la cabinetele de cosmetică ceea ce nu înseamnă că le ignor.
Urmărește-ne pe :contrast(8):quality(75)/https://pasalau1.dev.unica.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
;'%3E%3C/svg%3E)
