Pubertatea precoce, motiv de îngrijorare

De Lumea Femeilor, pe

Nu are nici opt ani şi corpul i se transformă de parcă ar fi la vârsta pubertăţii… Ce i se întâmplă copilului tău? Trebuie să-ţi faci griji pentru sănătatea lui?
La fete, primele indicii ale pubertăţii – pilozitate, dezvoltarea sânilor – apar, în mod normal, la 10-11 ani. La băieţi, caracterele sexuale secundare – creşterea în volum a testiculelor şi în lungime a penisului – se observă ceva mai târziu, pe la 11-12 ani.

Fetiţa ta are abia 8 ani, băieţelul – doar 10 şi semnele amintite au şi apărut? Atunci ar putea fi vorba despre o pubertate precoce. Nu te culca pe o ureche spunându-ţi că, oricum, copiii din ziua de azi cresc mai repede! Pubertatea precoce i-ar putea crea, juniorului tău, nişte probleme de sănătate pe care le-ar „duce” cu el toată viaţa. Mergeţi la medicul de familie sau la pediatru – fiecare indiciu al unei sexualităţi grăbite trebuie supravegheat. Iar între 8 şi 9 ani copilul trebuie măsurat mai des – dacă se înalţă în ritm accelerat, este tot un semn de pubertate precoce.

Pilozitatatea precoce este un semnal de alarmă?

NU. Se poate întâmpla ca pilozitatea să apară mai devreme, chiar pe la 8-10 ani, dar, dacă nu este însoţită şi de alte semne din cele pe care ţi le-am descris, nu ai motiv să te alarmezi – pubertatea va debuta la vârsta firească, iar înălţimea finală a juniorului/junioarei nu va fi perturbată.

Faptul că fetiţei tale îi înmuguresc sânii, deşi are numai 9 ani, poate fi doar semnul unei pubertăţi uşor grăbite, dar nu e o problemă de sănătate şi nu e nevoie de nici un tratament.

Dar menstruaţia precoce?

NU. Dacă fetiţa este mai plinuţă, menstruaţia îşi poate face apariţia mai devreme. Cauza? Supraalimentaţia: cantitatea mai mare de nutrimente – pe de o parte, secreţiile hormonale produse de ţesutul adipos (grăsimea din organism) – pe de altă parte funcţionează ca o glandă endocrină, grăbind apariţia menstruaţiei. Situaţie în care nu vorbim despre pubertate precoce.

E nevoie de investigaţiimedicale pentru un diagnostic corect?

DA. Dacă toate semnele unei pubertăţi precoce sunt reunite (apariţia caracterelor sexuale secundare, creşterea rapidă în înălţime), este nevoie de un bilanţ complet de sănătate. Pentru că diagnosticul trebuie stabilit precis şi doar analizele medicale (multe, dar necesare!) o pot face: sunt examene simple (analize de laborator, examen clinic), dar şi investigaţii mai ţintite: o radiografie a articulaţiei pumnului, care va stabili vârsta reală a oaselor, dozaje hormonale, o ecografie pelviană – la fete, tomografie computerizară craniană etc.

Creşte repede. E ceva rău în asta?

DA, dacă, în urma examenelor amintite, se constată că: – vârsta osoasă este mai mare decât vârsta reală a copilului. De aici decurg o serie de urmări: statura mai mică decât cea normală, creşterea excesivă a nivelului de gonadotrofine (hormonii care stimulează organele sexuale) şi de estrogeni – la fete, respectiv de testosteron – la băieţi;

– vârsta osoasă corespunde vârstei reale a copilului, în schimb glandele suprarenale – sau ovarele, respectiv testiculele – secretă nefiresc de mulţi hormoni.

Sănătatea copilului poate fi afectată?

DA, pubertatea precoce duce la maturizarea rapidă a sistemului osos. Prima consecinţă:
– creşterea rapidă în înălţime, urmată de stagnarea definitivă a acestui proces. Deci, ca adult, copilul tău va fi mai scund decât ar trebuil la fete, se pare că există un risc sporit de apariţie a cancerului la sân
– nici efectul psihologic nu trebuie neglijat: printre prieteni şi colegi, copilul se poate simţi jenat de aspectul său fizic „diferit”.

Ereditatea este de vină?

DA, în 9 cazuri din 10
– în mod excepţional, cauza poate fi o tumoare la nivel ovarian, suprarenal, testicular
– alte cauze: meningita, encefalita, hipotiroidia.

Există tratamente eficiente?

DA – injecţiile cu hormoni blochează dezvoltarea caracterelor sexuale secundare şi împiedică frânarea prematură a creşterii în înălţime
– Când cauza este o tumoare, aceasta va fi extirpată prin operaţie.

Generaţii după generaţii

– tot mai grăbite…
Potrivit unui studiu recent, în România, limita de jos a vârstei la care tinerii îşi încep viaţa sexuală este de… 11-12 ani. Generaţii tot mai grăbite?! Da, spun şi cercetătorii occidentali: în secolul al XVIII-lea, reprezentantele sexului frumos se „confruntau” cu prima menstruaţie în jurul vârstei de 16 ani; în secolul următor, fenomenul apărea pe la 15 ani; în 1990 – la 13 ani. Explicaţiile sunt diverse: de la alimentaţia tot mai bună, la condiţiile vieţii mo-derne – expunerea la produşi chimici volatili, ce ar reproduce efectul anumitor hormoni, stresul, chiar şi timpul petrecut în faţa televizorului (lumina emisă de aparat ar stimula dezvoltarea hormonală a copiilor!).

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter