Ce probleme ascund dereglările menstruale

De Unica.ro, pe
Dereglările menstruale uneori trec neobservate, alteori sunt „zgomotoase“ și te trimit la medic de urgență. Cert este că vorbim despre un singur simptom cu multe posibile cauze.

Dr. Oana Cuzino este medic primar geriatru, doctor în științe medicale și jurnalist. Ea publică informații și articole pe teme medicale pe site-ul doc.ro și prezintă zilnic emisiunea „Ce se întâmplă, doctore?” la Pro TV. În revista Unica, specialista ne-a vorbit despre problemele pe care le ascund dereglările menstruale și cum pot fi tratate.

Dereglările menstruale apar deseori la femeile de vârstă adultă. Unele femei poate că nici nu le observă, în timp ce altele se îngrijorează și se adresează speriate medicului. Mai ales în cazul în care sângerarea este abundentă, dureroasă și apar cheaguri. Alte femei înțeleg că se confruntă cu o problemă menstruală abia când își doresc să devină mame și constată că nu au o ovulație regulată.

Cert este că vorbim despre un singur simptom cu multe posibile cauze. Unele fiziologice și ușor de tratat, altele care pot trăda afecțiuni severe.

Ciclul menstrual normal are de regulă o durată de 28-30 de zile. Sângerarea durează în medie 4 zile (între 2 și 7 zile), iar cantitatea medie de sânge pierdută este de 40 ml. Un ciclu menstrual „normal“ înseamnă însă ceva dife­rit pentru fiecare femeie în parte. Acesta este foarte neregulat la adolescente și fetele tinere atât ca durată a perioadei de sângerare, cât și ca intensitate. Odată ce femeia sănătoasă înaintează în vârstă, ovulația devine ritmică, pentru ca în pragul menopauzei să-și modifice din nou aceste date.

Citește și: Dureri abdominale pe care să nu le ignori niciodată

Când vorbim despre dereglări menstruale?

Când durata dintre sângerări este sub 28 sau peste 35 de zile, când sângerarea este foarte abundentă (depășește 80 ml) și fie durează prea mult (8 zile), fie prea puțin (doar 1-2 zile), ciclul este dereglat. Sunt importante și cazurile în care hemoragia este însoțită de cheaguri, crampe și dureri. În cazul menoragiei, menstruația este foarte abundentă, simptomele neplăcute se acutizează, iar femeile ajung speriate la medic din cauza cantității de sânge pe care o pierd. Mai întâlnim și metroragia, un episod izolat de sângerare minimă între menstruațiile normale, frecventă mai ales la tinere, sau hemoragia ovulatorie – sângerările în timpul ovulației.

Amenoreea reprezintă absența menstruației la o femeie fertilă, însă există și situații când absența este normală: în timpul sarcinii, a anumitor tratamente agresive și posibil în primele luni de lactație.

Sângerarea este strâns legată de ovulație, de aceea poate întârzia în cazul unei ovulații care se produce inconstant sau mai rar. Oligoovulația reprezintă situația în care ciclurile au o lungime mai mare sau egală cu 36 de zile.

Absența ovulației, anovulația, se manifestă de obicei prin cicluri menstruale neregula­te. Se instalează la un interval de timp im­previzibil, cu o durată imprevizibilă a sân­ge­ră­rii. Este una dintre principalele cauze ale infertilității și poate trăda anumite tulburări hormonale sau de dezvoltare ale aparatului reproducător.

Citește și: Ce spune ciclul tău menstrual despre sănătatea ta

Ce pot ascunde dereglările menstruale?

Menoragia poate ascunde dezechilibre la ni­vel hormonal – estrogen, progesteron, testo­ste­ron sau hormoni hipofizari. Însă poate fi cauzată și de infecțiile vaginale, inflamația colului uterin, o glandă tiroidă subactivă sau fibroame.

Amenoreea la adolescente poate fi generată de anorexie, hipertiroidie, chisturi ovariene, creș­te­rea sau pierderea subită în greutate, ad­mi­nis­trarea haotică de anticoncepționale, sarcina.

La femei adulte, lipsa menstruației timp de cel puțin trei luni consecutive poate fi generată de insuficiența ovariană prematură, ovare poli­chistice, boală inflamatorie pelvină, sto­pa­rea tratamentului cu anticoncepționale sau de sarcină. Alte cauze ale amenoreei pot fi și ano­maliile aparatului reproducător, tul­bu­rări hor­monale (amenoree de origine hipotala­mi­că), afecțiunile glandei pituitare.

Deși multe femei se confruntă cu crampe ab­dominale la fiecare ovulație sau sângerare, este bine să știm că menstruațiile foarte dureroase pot apărea și în cazul fibroamelor uteri­ne, bolii inflamatorii pelvine, endometriozei etc. Dismenoreea sau menstruația dureroasă implică cicluri menstruale însoțite fie de durere ascuțită intermitentă sau durere surdă, fie de o durere continuă, de obicei în pelvis sau în partea inferioară a abdomenului. Poate apărea mai frecvent în endometrioză, fibromul submucos, utilizarea dispozitivelor intrauterine (sterilet) și stenoza cervicală.

Boala inflamatorie pelvină este o infecție poli­microbiană a tractului genital superior, pro­dusă de germeni cu transmitere sexuală, care necesită tratament cu antibiotic și chiar chirurgical, în cazul abceselor anexiale.

Și dieta poate influența regularitatea ciclurilor menstruale, nu numai când vorbim despre afecțiuni precum anorexia, ci și în cazul femeilor care țin regulat diete drastice și care elimină complet și greșit din alimentație toate sursele de grăsimi.

Grăsimile influențează cantitatea de estrogen din organism, de aceea, pentru a evita deficitul hormonal trebuie să consumăm grăsimi sănătoase sau eventual să suplimentăm dieta cu Omega 3, 6, 7 și 9 sau extract din limba-mielului.

Ce e de făcut?

Pentru a descoperi dereglările menstruale, este important să îți notezi datele calendaristice ale sângerărilor și ovulațiilor, numărul tampoanelor schimbate (pentru evaluarea apro­xi­ma­tivă a cantității de sânge pierdut). De asemenea, orice simptom anormal, durere severă, pre­zen­ța cheagurilor, dar și toate medicamentele utilizate în ultima perioadă.

Este util să comunici cu medicul tău despre orice situație de stres major sau despre diverse obiceiuri care pot genera anovulație sau hemoragii funcționale, cum ar fi slăbitul drastic, anorexia, practicarea exacerbată a sportului, perioadele prelungite solici­tante emoțional, consumul excesiv de droguri sau de alcool.

Citește și: Ce probleme ginecologice au femeile în funcţie de vârstă

La medic, cu dereglarea menstruală

Chiar dacă ești în plină perioadă de sângerare, contrar miturilor, medicii pot solicita recoltarea de frotiuri cervicale pentru analiză citologică și culturi, în vederea identificării cauzei dereglării menstruale.

Analizele de sânge vor viza hemoleucograma completă, VSH, glicemie și hemoglobină glicozilată (pentru că femeile cu diabet zaharat prezintă tulburări de sângerare și coagulare a sângelui la debutul bolii). În plus, se vor efectua teste de coagulare, se vor investiga funcțiile tiroidiene și se vor recomanda testele ovulatorii (măsurarea temperaturii bazale, a nivelului progesteronului seric și probe bioptice endometriale înaintea ciclului menstrual).

Analizele imagistice constau în ecografii abdominale și pelviene, care pot depista sarcina ectopică, fibromioame subseroase sau intrauterine, endometrioza (creștere anormală de țesut endometrial în afara uterului), tumo-rile. Se recomandă histerosalpingografie sau examen de rezonanță magnetică în cazul suspectării polipilor endometriali, fibroamelor submucoase sau sinechiilor uterine.

Dismenoreea se in­ves­­tighează prin laparo-scopie pentru dife­ren­­ți­e­rea endometriozei de alte sindroame pel­viene, iar fibroamele submucoase se diagnostichează prin RMN, histe-rografie, histeroscopie sau ecografie cavitară.

Investigațiile invazive precum biopsia cervicală, chiuretajul sau aspirația endometrială și endocervicală pot fi de ajutor în diagnosticul polipilor, tumorilor benigne sau maligne și fi­broa­melor submucoase. Vizualizarea direc­tă a polipilor, fibroamelor și cancerelor endometriale se poate face prin his­te­roscopie.

Tratamentul dereglărilor de ciclu menstrual

Întrucât majoritatea cauzelor hemoragiilor anormale sunt reprezentate de fibroame submucoase, endometrioză, infecții, avorturi sau neoplasme pelviene, tratamentele sunt specifice, de la cele chirurgicale la cele sistemice, în funcție de stadializare și specificul afecțiunii diagnosticate.

Când metroragiile au cauze endocrine, se administrează inițial progestative care limitează și stabilizează proliferarea endometrială. În cazul endometriozei, utilizarea prelungită a unui progestativ – cum sunt mai ales cele incluse în formulele pilulei „de a doua zi“ – pot duce la hemoragii severe.

Femeile tinere cu hemoragii active reacționează bine la contraceptive orale combinate, iar în cazurile mai refractare, se administrează danazol pentru atrofierea endometrului hi­per­pla­ziat sau, intravenos, estrogeni conju­gați cu medoxiprogesteron. În unele situații, reducerea fluxului menstrual se face prin ablația endometrului prin fotocoagulare laser sau electrocauterizare.

Tratamentul dismenoreei constă în manevre chirurgicale și/sau utilizare de analgezice, antiinflamatoare nesteroidiene, contraceptive orale, danazol și agoniști de GnRH.

În cazul amenoreei, tratamentul pornește de la cauză, însă printre cele mai recomandate sunt administrarea de anticoncepționale (în caz de ovar polichistic, de exemplu) și schimbarea stilului de viață – mai multă mișcare, o dietă echilibrată, controlarea greutății corporale.

În cazul femeilor care obișnuiesc să țină diete drastice sau să consume prea puține grăsimi, poate să apară un deficit de estrogen, de aceea o suplimentare a grăsimilor sănătoase în organism poate să regleze ovulația și ciclurile menstruale.

Dacă afecțiunea care stă la baza amenoreei este mai complexă, se aplică tratament medicamentos sau chirugical.

Citește și: 5 analize hormonale obligatorii pentru femei

Sindromul premenstrual și simptomele specifice

Pe lângă dereglările menstruale, o treime dintre femeile tinere se confruntă cu sindromul premenstrual cu 7-10 zile înainte de sângerare. În majoritatea cazurilor, acesta se manifestă prin dureri la nivelul sânilor, balonare, edeme ale gambei și gleznelor, iritabilitate, agresivitate, depresie, incapacitate de concentrare, pofte etc.

Cauza, dar și tratamentul sindromului premenstrual rămân necunoscute și multe dintre terapiile utilizate până acum nu au fost confirmate prin studii clinice – precum utilizarea orală sau intravaginală de ovule cu progesteron sau preparatele polivitaminice.

Au însă efecte benefice practicarea sportului și joggingul pe tot parcursul lunii, iar în cazurile mai severe de depresie și anxietate s-au dovedit eficienți inhibitorii recaptării serotoninei, de tip fluoxetin.

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter