Totul despre istoria operaţiilor estetice

De Erika Chivu, pe

Chiar dacă se află astăzi în plină glorie, chirurgia estetică nu este o invenţie a divelor de la Hollywood. Primele intervenţii de acest gen au avut loc acum 4000 de ani, în India.
Desigur, în anul 2000 î.e.n oamenii nu se gândeau încă să îmbunătăţească un aspect normal, ci doreau să repare greşelile naturii, adică malformaţiile congenitale sau urmările unor accidente, răni etc., deci ar trebui să vorbim despre chirurgie reconstructivă, nu estetică.

Rinoplastia, prima operaţie estetică

Primele încercări de chirurgie plastică s-au concentrat asupra reconstrucţiei nazale. Tăierea nasului era o pedeapsă aplicată pentru multe genuri de infracţiuni, aşa că erau destui doritori de nasuri noi. Desigur, rezultatele erau slabe pe atunci fiindcă nu se cunoşteau mediul steril, antibioticele sau anestezia.

Mai târziu, grecii, egiptenii şi romanii au încercat şi ei chirurgia plastică. Se crede că romanii erau capabili să repare urechi retezate în luptă încă din secolul I î.e.n şi chiar ar fi încercat o reducţie mamară asupra unui bărbat foarte gras. Mai mult, chirurgii lor se pricepeau de minune să repare cicatricile de pe spate, care erau considerate motiv de mare ruşine. O cicatrice pe spate însemna că posesorul a întors spatele unei lupte sau a fost biciuit ca un sclav.

Religia, un obstacol în calea chirurgiei estetice

 
Egiptenii, deşi nu foloseau chirurgia estetică pe oameni vii, obişnuiau să înfrumuseţeze morţii. Arheologii au găsit mumii care aveau bandaje introduse sub pielea obrajilor pentru a le evidenţia pomeţii.

Odată cu căderea Imperiului Roman şi dezvoltarea creştinismului, chirurgia estetică a intrat într-un con de umbră şi acolo a rămas pe tot parcursul Evului Mediu. Preocupaţi mai mult de religie şi spiritualitate, oamenii nu mai acordau atâta importanţă aspectului exterior, ba chiar unii preoţi îi îndemnau să refuze cu totul ajutorul medicilor, în ideea că numai Dumnezeu decide cine trăieşte şi cine moare. Dacă adăugăm condiţiile precare de igienă caracteristice Evului Mediu, se înţelege de ce chirurgia estetică a dat înapoi în această perioadă.

Ea a mai câştigat puţin teren în Renaştere, dar de data aceasta operaţiile erau realizate de bărbieri. Se pare că în această perioadă ar fi fost realizată prima reducţie mamară, asupra unei femei cu sânii foarte mari.

Cu braţul prins de nas

 
Secretul unei rinoplastii reuşite era deţinut de doi bărbieri italieni, tată şi fiu, care luau piele de pe braţ, apoi o coseau peste nas. Singura problemă era că grefa de piele, trebuia să rămână timp de 20 de zile ataşată şi de braţ şi de nas. Desigur, uneori se mai întâpla ca un nas să cadă dacă era suflat prea tare…

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Citeşte continuarea pe pagina următoare: 1 2

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter