Ce este sindromul ovarelor polichistice și cum îți afectează viața

Una din zece femei, cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani, suferã de sindromul ovarelor polichistice (SOP), acesta numãrandu-se printre cele mai frecvente tulburãri endocrine. Vezi ce este sindromul ovarelor polichistice şi cum te afectează!
Adesea, simptomele încep în anii adolescentei și, dacă nu este descoperită și tratată la timp, boala poate duce la complicații, precum infertilitatea.
”Sindromul ovarului polichistic (SOP) se manifestã printr-un dezechilibru hormonal ridicat: organismul produce hormoni masculini în exces, iar raportul LH/ FSH este anormal de mare. LH (hormonul luteinizant) și FSH (hormonul foliculostimulant) sunt hormoni gonadotropi femini cu un rol esențial în reglarea ciclului menstrual și în evoluția normalã a procesului de reproducere. În cazul SOP, eliberarea ovulelor de cãtre ovare (ovulația) se produce mai rar decât în mod normal sau ovarele nu mai elibereazã ovule (anovulatie). În absența ovulației, ciclul menstrual este neregulat sau absent”, explică Dr. Elena Claudia Teodorescu, medic primar în radiologie și imagistică medicală și doctor în științe medicale, în cadrul Donna Medical Center.
Cauzele sindromului nu sunt cunoscute, dar cercetătorii au ajuns la concluzia că există o serie de factori care ar favoriza apariția acestei afecțiuni: nivelul ridicat de insulină, hormonul luteinizant care stimulează ovarele să producă pe lângă insulină si testosteron, factorii ereditari și greutatea.

Semne și simptome ale sindromului ovarului polichistic

O serie de semne și simptome, cu diferite grade de severitate, legate de sistemul reproducător precum și funcțiile endocrine și metabolice, sunt prezente la dezvoltarea sindromului ovarelor polichistice. Semnele de început, care ar trebui sã te trimită la un control de specialitate, sunt constituite de tulburarea vizibilă a menstruației: număr redus de cicluri menstruale pe an sau chiar absența acestora pe o perioadã lungã de timp (amenoree). De asemenea, durerile pelviene la mentruatie se accentueazã.
Un alt simptom prezent este reprezentat de creșterea pilozității în zone precum fată, piept, abdomen, spate, degete (hirsutism), cauzată de creșterea nivelului de hormoni masculini. O incidentã crescutã o au și simptome precum dezvoltarea acneei, pielea grasã, mãtreata, creșterea în greutate și chiar obezitatea.

Ce boli sunt favorizate de sindromul ovarelor polichistice

Netratat la timp, SOP poate duce la infertilitate, care apare ca rezultat al absenței ovulației.
Existã insã cazuri în care femeile afectate de acest sindrom pot rãmane insãrcinate, situație în care este nevoie de monitorizare continuã din partea medicului specialist deoarece ele se supun în continuare altor riscuri, precum avortul spontan și diabetul gestational (din cauza nivelului ridicat de insulinã).
Raportul crescut dintre estrogen și progesteron din organism, care apare și în cazul ovarelor polichistice, este factorul de risc cel mai frecvent de apariție a cancerului endometrial.
Acesta se manifestă prin înmulțirea necontrolată a celulelor de la nivelul endometrului (mucoasa uterină). Descoperit la timp, are o rată de vindecare de 90%.
De asemenea, SOP crește riscul de hipercolesteromie, hipertensiune arterială, apnee în somn, boli cardiovasculare și diabet (1 din 10 femei este diagnosticată cu diabet de tip 2 înainte de 40 ani).

Diagnosticul corect în sindromul ovarelor polichistice

Adesea simptomele par sã nu aibã legaturã unele cu altele, de aceea controlul medical va include și un examen pelvian, în timpul cãruia ginecologul va fi capabil sã simtã chisturile care ar putea fi pe ovare. Odată ce acestea au fost identificate, o ecografie transvaginala va fi efectuatã pentru a ajuta medicul sã punã diagnosticul corect. În acest sens, se vor efectua și analize hormonale (testosteron liber, LH, FSH etc).
„Ecografia transvaginala este esentialã în depistarea SOP deoarece depisteazã creșterea în volum a ovarelor, apariția microchisturilor (numeroase și cu diametrul sub 10mm) dispuse la periferia ovarului (aspect de “mărgele înșirate”), absența foliculilor maturi la mijlocul ciclului menstrual, cât și modificări ale țesuturilor, precum hiperplazia endometriala”, a detaliat Dr. Elena Claudia Teodorescu.
Scopul tratamentului se concentrează pe două aspecte: ameliorarea simptomelor și prevenirea sau minimalizarea complicațiilor de durată, care pot să apară la vârstă adultă. De cele mai multe ori, tratamentul pentru controlarea simptomelor este medicamentos. Anticoncepționalele sunt o alegere frecventă pentru a regla ciclurile menstruale si pentru a reduce nivelul de hormoni, iar pentru stimularea ovulației se apeleazã de obicei la Clomid.
Ca soluție alternativã, preferatã în cazurile mai complexe, medicul poate recomanda și tratamentul chirurgical. Acesta constã în intervenții laparoscopice speciale (procedură chirurgicalã ce folosește un tub subțire, luminat, numit laparoscop, ce este introdus în abdomen printr-o mică incizie la nivelul peretelui abdominal și care este folositã pentru examinarea organelor abdominale sau genitale interne). În timpul laparoscopiei, se va apela la îndepărtarea chisturilor ovariene prin ablație, cu laser (drilling ovarian) sau prin electrocauterizare (diatermia ovariană).
Pentru femeile care își doresc sã ramanã insãrcinate, dar suferã de anovulatie cronicã ca rezultat al SOP, iar tratamentul medicamentos nu a avut succes, singura opțiune de a avea un copil rămâne de cele mai multe ori fertilizarea în vitro.