Ce boli poţi să faci pe caniculă

Chiar dacă expunerea la soare poate ajuta la ameliorarea unora dintre simptomele anumitor afecţiuni, cum ar fi artrita şi astmul bronşic, căldura excesivă şi expunerea prelungită la soare depăşesc beneficiile oferite. Vezi ce boli poţi să faci pe caniculă şi cum poţi să le eviţi.

Canicula interferează cu anumite tratamente medicale

Temperaturile ridicate ale verii afectează în mod direct persoanele sensibile, cauzând stări de slăbiciune, pierderea cunoştinţei şi chiar dereglări cardiovasculare.
Cu toate acestea, efectele căldurii se extind şi la acţiunea indirectă asupra eficacităţii tratamentelor sau terapiilor pentru diverse boli.
Atunci când temperatura dintr-o zi toridă de vară depăşeşte limitele pe care organismul uman le poate suporta, există numeroase riscuri pentru cei care urmează un tratament medical, întrucât căldura în exces declanşează în corp dereglări care pot duce la accentuarea afecţiunilor:
Pacienţii cardiaci sunt predispuşi în timpul verii la deshidratare cauzată de diureticele specifice tratamentelor destinate acestora.
Deşi în general se recomandă consumul unei cantităţi mari de lichide, există riscul că excesul de lichide să afecteze inima şi sistemul cardiovascular.
Betablocantele, medicamente larg prescrise pacienţilor cardiaci, pot împiedica inima să se contracte suficient de repede în timpul zilelor cu temperaturi ridicate, limitând astfel capacitatea corpului de a se răcori.
De asemenea, persoanele care urmează tratament cu diuretice au o probabilitate mai mare de a pierde electroliţi precum sodiul şi potasiu, care trebuie compensate printr-o hidratare corespunzătoare.
Riscul deshidratării şi al insolaţiei poate apărea şi odată cu administrarea unor medicamente care pot agrava efectele căldurii asupra corpului.
Pe lângă tratamentele indicate în bolile cardiace este necesară o atenţie sporită şi neurolepticelor, antimigrenoaselor, unor antibiotice sau antiinflamatoare care pot determina o stare de disconfort urmată de deshidratare.
Deshidratarea duce şi la creşterea numărului de bătăi cardiace, care poate fi resimţită sub forma unor palpitaţii. Din cauza creşterii consumului de oxigen în muşchiul cardiac, la temperaturi ridicate, persoanele cu afecţiuni cardiovasculare au un risc mai mare de angina pectorală sau de agravare a insuficientei cardiace.
De asemenea, deshidratarea şi vasodilataţia indusă de căldură pot favoriza scăderea tensiunii arteriale, iar tratamentul hipertensiv poate fi tolerat mai greu. Medicamente precum betablocantele şi blocantele canalelor de calciu pot duce la scăderea tensiunii, la fel ca şi vasodilatatoarele, care determină o vasodilataţie suplimentară.
Apariţia reacţiilor de fotosensibilitate induse de medicamente este greu de prevăzut, însă acestea sunt printre cele mai comune modalităţi în care căldura poate afecta acţiunea unui tratament – reacţiile fotoalergice sunt reacţii imediate imunologice şi apar doar la persoane sensibilizate şi fără să depindă de doză administrată în cadrul tratamentului.
Medicamentele care conţin salicilanilida sau benzocaina sunt foarte frecvent implicate în apariţia erupţiilor cutanate fotoalergice. Aceste substanţe cu efect fotosensibilizant se găsesc şi în unele loţiuni sau săpunuri.
Dintre medicamentele considerate a avea risc mare de fotosensibilitate fac parte: tetraciclinele, antiinflamatoarele nesteroidiene prescrise împotriva durerilor de orice tip, unele antidiabetice orale, antidepresivele şi medicamentele antialergice.

Ce să faci ca să nu te îmbolnăveşti pe caniculă

Temperaturile ridicate declanşează o serie de efecte dăunătoare asupra sănătăţii, iar în cazul persoanelor care se confruntă în prealabil cu o afecţiune serioasă, acţiunea căldurii este cu atât mai periculoasă. Cel mai adesea se produc variaţii ale tensiunii arteriale sau tulburări circulatorii, care, unei persoane relativ sănătoase îi provoacă stări de disconfort, epuizare sau chiar dureri. În cazul în care pacientul se confruntă în prealabil cu aceste simptome, tratamentul poate suferi dereglări iar calura poate declanşa adevărate crize.

O soluţie în acest sens este întărirea organismului printr-un regim de viaţă echilibrat, prin transformarea plimbării zilnice în aer liber într-o regulă de aur, dar şi susţinerea organismului cu ajutorul suplimentelor alimentare destinate întăririi imunităţii.
Suplimentele alimentare pe bază de colostru şi lactoferina reduc incidenta complicaţiilor în diverse afecţiuni datorită rolului lor antiviral, antibacterian, antiparazitar, antifungic, are rol antioxidant: blochează şi neutralizează acţiunea radicalilor liberi răspunzători de efectele nocive asupra organismului şi îmbunătăţesc starea generală în caz de alergii şi inflamaţii.
Sursa foto femeie insolatie: Shutterstock