Şocant: Traficul de minore nu e un subiect social, e crimă organizată

De Lumea Femeilor, pe

Atenţie, mame! Îndrăgostirea poate avea consecinţe nefaste asupra tinerelor fete. Ne povesteşte Iana Matei şi ne confirmă Maria, prin propria-i experienţă: la 14 ani, a fost vândută unui proxenet de către cel care s-a declarat iubitul ei. Ce a salvat-o, totuşi?
Acum 13 ani, în octombrie, Iana Matei primeşte un telefon de la Poliţie: „Am aici trei prostitu­ate care au nevoie de nişte haine şi ceva de mâncare”. Fără a sta prea mult pe gânduri, Iana pleacă la Poliţie. În mintea ei, se conturase deja imaginea celor trei femei: 30-40 de ani, privire vulgară, neîngrijite, eventual fără dinţi în gură. Însă, când Iana Matei ajunge la Poliţie, scenariul imaginat se dizolvă ca sub şocul unui pumn groaznic. Ceea ce urma să vadă este cu totul şi cu totul neaşteptat. Începutul unei lupte fără sfârşit.
De ce a sunat-o un poliţist tocmai pe Iana Matei?
Şi cine este Iana Matei? S-a născut în 1959, la Orăştie. Ur­mează cursurile Institutului de Pic­tură Bisericească, secţia restaurare, iar în 1990 fuge în Iugoslavia. Ajunge pe coasta de vest a Australiei şi se stabileşte în oraşul Perth. Se angajează ca funcţionară la o firmă de transport şi decide să-şi continue studiile de psihologie. Obţine licenţa şi, în 1996, înfiinţează organizaţia „Reaching Out”, motivată de problemele copi­ilor străzii din Australia. Doi ani mai târziu se întoarce în România, unde se şi stabileşte. Argumentul? Iana Matei este puternic marcată de numărul mare de copii abandonaţi de-aici. Ea continuă, astfel, ceea ce începuse în Australia. Prin urmare, legăturile ei cu Poliţia, în octombrie 1998, sunt fireşti. 2 milioane de lei costa ,,marfa”
„Când am ajuns la Poliţie, am găsit trei copile de 14, 15, 16 ani. Plânse, cu rime­lul întins pe faţă, erau vai steaua lor. ~sta a fost primul şoc – nu înţelegeam cum puteau fi numite «prostituate». Le-am întrebat cum au ajuns în situaţia asta şi mi-au spus că au fost vândute şi cumpărate. ~sta a fost al doilea şoc. Din nou, nu înţelegeam cine a luat această decizie, de a le vinde, cum au stabilit preţul. Cum poţi face un preţ pentru o fiinţă umană? Nu găseam un răspuns. Şi, când într-un final am înţeles că exact asta s-a în-tâmplat, mi-au zis cât au costat: două milioane de lei la vremea respectivă”, povesteşte Iana.
Fetele se pot reintegra!
Din acest moment, obiectivul orga­nizaţiei Reaching Out devine altul: recuperarea şi reabilitarea victimelor traficului de fiinţe umane. Din 1998 şi până acum, sute de victime au fost salvate graţie Ianei Matei şi a Centru­lui deschis, în mare discreţie, la Piteşti. Banii, din 2009, au avut o singură sursă: o fundaţie americană, make­waypartners.org. Fetele care ajung aici beneficiază de cazare, asistenţă medicală şi psihologică, masă, haine, sunt înscrise la şcoală. Li se găseşte de lucru, li se deschide un cont bancar în care li se virează bani şi, dacă se strâng suficienţi (1.500-2.000 de euro), li se caută gazdă.
Multe vor să trăiască singure. „Rata de succes este de 86%. Unele dintre ele se întorc în stradă şi spun «Nu pot altfel, pentru asta sunt făcută». Cred că le copleşeşte vocea din capul lor care le tot spune «Nu eşti bună de nimic». Aşa cum, de altfel, s-a întâmplat şi cu Maria. De aceea, mama are un rol foarte important. Vă dau un exemplu: o femeie simplă, cu 7 copii, primeşte telefon de la fiica ei, vândută pentru sex, în Italia. I-a zis aşa: «Fă tot ce îţi spun ei, nu îţi risca viaţa. Noi facem tot ce putem ca să te salvăm». Suportul moral al mamei a contat enorm. Copila a sunat la 112 şi a fost salvată. Dar au încurajat-o „susţinerea şi înţelegerea mamei”, spune Iana.
Un singur mulţumesc ajunge!
După întâlnirea cu Iana, cele trei fete au văzut în ea ultimul firicel de viaţă. „Dacă află peştele că am venit la Poliţi-e, ne taie gâtul”, îi spuneau Ianei. Cuvinte pe care urma să le tot audă, de la sute şi sute de copile. Acum, fetele sunt bine. Au o familie, muncesc şi, din când în când, o mai sună pe Iana. Dintre toate premiile primite („Eroul Anului”, „Premiul pentru Abolirea Sclaviei”, „Europeanul anului 2010″), pentru Iana Matei, unul nescris are o rezonanţă aparte: simplul „mulţumesc” pe care îl primeşte atunci când mai salvează o viaţă.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter