:contrast(8):quality(75)/https://static.unica.ro/wp-content/uploads/2020/08/lucian-negoita-psiholog.jpg)
Dacă simți că ai un gol în stomac sau ți se pune un nod în gât, nu trece mai departe, te poate costa chiar viața. Ascultă ce îți spune corpul, el e cel care vorbește când tu nu o poți face.
A pus la inimă, i-a plesnit fierea, a murit de supărare – bunicii noștri știau ceva ce noi uităm astăzi: tot ceea ce gândim și simțim se reflectă în sănătatea noastră.
Dacă înțelepciunea populară nu își mai găsește așa ușor locul în viața modernă, ce se întâmplă în cabinetele psihoterapeuților de astăzi nu are cum să fie subiect de dezbatere. Legătura dintre suferința psihică și cea fizică este evidentă, iar pentru prevenire și vindecare trebuie să învățăm să ne exprimăm emoțiile într-un mod sănătos.
Emoțiile reprimate duc la boală
Numeroase studii arată că există o legătură între reprimarea emoțiilor și tulburările reumatice, scleroza multiplă, afecțiunile inflamatorii ale intestinului, endometrioza, bolile pielii, tulburările autoimune, boala Alzheimer. Unii medici și cercetători avansează și ipoteza că există chiar o așa-numită personalitate canceroasă.
Acestea pot fi doar câteva dintre semnele pe care corpul ni le transmite când ceva nu merge bine în viața noastră, în relațiile noastre.
De aproape 70 de ani au apărut specializări care aduc împreună medicina cu psihiatria și psihologia. Psihosomatica este știința care analizează interacțiunile dintre minte și corp, legătura dintre psihic (minte și emoții) și sistemul nervos. Mai tânără, psihoneuroimunologia este știința care studiază cum ne este afectat sistemul imunitar.
Dr. Gabor Maté, specializat de peste 30 de ani în tratarea traumelor și dependențelor, împărtășește din cazuistica sa într-o carte care îmi este foarte dragă și pe care am așteptat-o cu nerăbdare și în România – Când corpul spune nu. Costul stresului ascuns, apărută de curând la Curtea Veche Publishing.
Gabor Maté ne amintește ceva ce nu ar fi trebuit să uităm niciodată – și anume că mintea, corpul, sufletul sunt profund interconectate și nu putem disocia mintea de trup. Emoțiile reprimate duc de cele mai multe ori la boală.
Sursele stresului
Dacă vrei să îți identifici sursele de suferință emoțională, sunt câteva întrebări pe care ți le poți pune:
• Cum sunt relațiile tale cu partenerul de cuplu, cu copiii, cu părinții?
• Cum te înțelegi cu colegii sau superiorii de la serviciu?
• La o analiză transgenerațională, ce boli și suferințe psihice identifici în familia ta extinsă?
• Care sunt gândurile și comportamentele prin care contribui chiar tu la îmbolnăvirea propriului corp?
Incertitudinea, lipsa controlului, lipsa informațiilor, conflictul sunt considerate cei mai puternici stresori. Surse de stres intern sunt și perfecționismul, îngrijorarea cu privirea la părerile altora, nevoia nefiresc de mare de aprobare din partea celorlalți. Abuzurile fizice și sexuale, lipsa unor relații de atașament sănătoase în copilărie afectează de asemenea creierul.
Stresul, lipsa iubirii și reprimarea emoțiilor sunt factorii psihologici care generează apariția bolilor.
Emoțiile negative ne pot îmbolnăvi
Emoțiile determină sănătatea psihicului nostru: ele ne pot salva sau ne pot îmbolnăvi. Boala este semnul dezechilibrelor, al durerilor și al exceselor din viețile noastre. Monitorizează cu atenție reacțiile pe care le ai la stres:
- Cât de des te înfurii la serviciu sau acasă și reprimi?
- Cât de des ai episoade de tristețe de-a lungul unei zile sau al unei săptămâni?
- Cât de des ai dureri de spate, migrene sau dureri de stomac?
- Ce faci cu furia ta – o exprimi sau o reprimi?
- Știi să distingi între furia bună, care îți dă energie și pe care o poți folosi când ești atacat, și furia rea, care te poate îmbolnăvi pentru că, atunci când o reprimi, duce în celule frustrările și supărările tale?
Citește și: Burnout în timp de pandemie
Perfecționismul, prieten sau inamic
Oportunitățile de carieră în noul context
Amalia Enache: Ce mică-i vacanța mare
Cum reacționează corpul la stres
Stresul este un modulator important al funcțiilor hormonale. Axa hipotalamo-hipofizo-cortico-suprarenală (HPA) pune în mișcare răspunsurile organismului nostru la amenințări. Stimulii din exterior sunt analizați mai întâi în centrii emoționali din sistemul limbic.
Când creierul percepe ca amenințare stimulii, această axă eliberează cortizol și adrenalină, hormonii de „luptă sau fugi”. Organismul se pregătește pentru reacție de atac sau de cea de evitare, ceea ce stimulează sistemele cardiovascular și nervos.
Pe moment acest mecanism ne ajută să reacționăm și să ne protejăm, însă reprimarea emoțiilor aduce organismul în starea de stres cronic, provocând un mediu biochimic nenatural, nociv, în organism.
Factorii psihologici pot precipita sau pot exacerba simptomele multor boli și pot constitui riscuri pentru sănătatea fiecăruia dintre noi:
- Depresia este asociată cu reprimarea furiei, iar împreună cu fumatul e corelată cu apariția cancerului.
- Pierderea unei poziții sociale este asociată cu apariția stresului, a depresiei și în general cu apariția bolilor. Cancerul ovarian este al șaptelea cel mai frecvent cancer și a patra cauză de decese cancerigene.
- Riscul de cancer pulmonar este de 5 ori mai ridicat la persoanele care fumează și nu își exprimă emoțiile.
Creierul din stomac
Intestinele noastre sunt mai mult decât tuburi pentru digestie, ele au un rol și în reglarea emoțională. Senzațiile de la nivelul stomacului, plăcute sau neplăcute, ne ajută să interpretăm semnalele din mediu – dacă suntem în pericol sau în siguranță.
Sistemul nervos este implicat în reglarea reacțiilor imunitare, de exemplu în cazul bolilor inflamatorii ale intestinelor, cum ar fi boala Crohn. Această reglare se realizează prin aportul neuropeptidelor, moleculele de proteine secretate de celulele nervoase care accelerează sau inhibă inflamațiile.
La persoanele cu stres cronic, cortexul prefrontal rămâne activat, în stare de hipervigilență, interpretând ca periculoși anumiți stimuli care vin din mediu, cum ar fi sunete, imagini, mirosuri. De ce? În această regiune se păstrează amintirile noastre emoționale neplăcute, încă din perioada copilăriei. Este un răspuns automat, pe care nu-l conștientizăm. Apar senzații de tensiune, neliniște, încordare și senzații neplăcute în organism.
Tulburările alimentare printre care bulimia sau anorexia, obiceiurile alimentare disfuncționale pot avea legătură cu lipsa unor relații funcționale în copilărie, părinți abuzivi, violenți, critici. Aceste relații disfuncționale determină la maturitate probleme cu imaginea și cu stima de sine. Obiceiurile alimentare sunt corelate cu stresul și răspunsurile adaptative, creându-se astfel un cerc vicios.
Cum prevenim bolile?
- O jumătate de oră pe zi pentru tine
La cabinet scanez încă din prima ședință dacă și prin ce activități oamenii au grijă și de ei. Cum se relaxează, ce le place să facă în afara activităților statice, precum cititul sau privitul la televizor. Psihicul și organismul trebuie echilibrate prin instituirea unei rutine de o jumătate de oră pe zi pentru tine. Întreabă-te ce activități îți plăceau în copilărie, cum te jucai, ce ți-ai dori să faci ca să te bucuri și nu ai avut timp niciodată?
- Când ai curajul să spui NU celorlalți, spui un DA sănătății tale!
Ai curaj să refuzi, să nu accepți, să spui NU când ești obosit/ă sau copleșit/ă? Îți asculți și propriile nevoi? Alegi să faci ceva și pentru tine sau mereu te sacrifici?
- Ascultă-ți corpul! Vrea oare să ne transmită că s-a săturat, că este obosit, că nu mai poate? Să ne oprim pentru a crea o relație cu corpul nostru, această cutie care ne poartă visurile, inima și sufletul!
- Ascultă-ți emoțiile! Sunt furios/furioasă sau mi-e teamă? Sunt trist/ă sau mă simt vinovat/ă?
- Dezvoltă-ți asertivitatea, ai curajul să spui NU!
- Ieși din relații toxice!
- Fii bun/ă și cu tine, spune stop vocii critice din tine!
- Practică exerciții de mindfulness.
Când corpul spune nu. Costul stresului ascuns de Gabor Maté
Curtea Veche Publishing, 2021- www.curteaveche.ro
Poate o persoană să moară, la propriu, de singurătate? Care e legătura dintre abilitatea de a ne exprima emoțiile și boala Alzheimer? E adevărat că există o “personalitate canceroasă”?
Bazată pe o experiență medicală bogată și pe cercetări recunoscute internațional, cartea doctorului Gabor Maté, Când corpul spune, este un studiu aprofundat, revelator, plin de informații utile despre stres și influența lui asupra sănătății noastre psihice și fizice.
Un semnal de alarmă și o pledoarie pentru medicina biopsihosocială, una dintre cele mai bune căi prin care ne putem elibera de această cumplită afecțiune a epocii noastre. Cartea include principii de prevenire și vindecare a bolilor cauzate de stres.
Urmărește-ne pe :contrast(8):quality(75)/https://pasalau1.dev.unica.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
;'%3E%3C/svg%3E)
