Amintiri transformate în talisman

De Unica.ro, pe

În grădină vieţii noastre a răsărit „un crin”. Aşa ne-am cunoscut…m-a cucerit cu o floare şi cu un zâmbet. Când rătăceam amândoi prin lumea virtuală la capătul răbdării…
ne-am decis să ne acordăm o şansă. Poate că a fost singura şi cea mai importantă şansa pe care ne-a dat-o viaţă după multe decepţii ,dar a răsărit şi soarele în viaţă noastră când credeam că fericirea şi dragostea nu sunt pentru noi. Dar ne-am înşelat.

Într-o săptămâna ne-am mutat împreună şi ne-am făcut planurile de nuntă.

Lipseşte o piesă din puzzelul fericirii

Visele ni se împlineau unul câte unul: aveam o casă,o maşină,eram bine profesional ,am făcut şi nuntă şi după aceea totul ni se părea o pauză în timp continuă. O pauză ce nu ne făcea să fim nişte oameni împliniţi. Era dorinţa de a fi părinţi. Trebuia să completam acest puzzle al fericirii depline,să avem o sarcină a continuităţii pe pământ de îndeplinit.

Într-o zi din preajma sărbătorilor de iarnă un butoi cu varză îmi tot făcea cu ochiul. Îmi venea să vărs, credeam că am o boală la stomac şi totuşi ceva mă îndruma spre o farmacie, de unde am achiziţionat şi primul test de sarcină. Eram singură în casă şi tremurăm de emoţie. Nici nu am apucat să mă dezmeticesc că două liniuţe grăbite au dat semnalul  „voi fi mămică!” – nu mai nimeream telefoanele să anunţ pe toată lumea. Şi totuşi primul este soţul pe care îl sun şi îi spun că am 2 liniuţe.

Nu prea a inteles „cum 2 liniuţe?unde?”,”vei fi tatic”. Reacţia lui a fost să înceapă să radă, de emoţie, de teamă, de fericire, toate sentimentele îl năvăleau. Fericirea a fost de nedescris când am împărtăşit-o cu toată lumea.

„Un bulb de crin” creştea în pântecele meu

Iubesc florile, le cânt, le vorbesc  să înflorească, iubesc viaţa, îmi iubesc soţul cel care mi-a dăruit liniştea şi pacea şi parcă totuşi lipsea ceva din iubirea ce o aveam de dăruit. Multe clipe de fericire am petrecut împreună cu sufletul pereche ce mi l-a dat Dumnezeu dar în grădină noastră era nevoie de o floare mai specială. ..

Şi a apărut. Pe 6 decembrie un sâmbure a început să crească  în pântecele meu. Din prima clipă am ştiut că va fi fetiţă dar până la realitate am gândit tot felul de nume pentru copilul nostru. Toată lumea îmi spunea că la cât iubesc florile sigur voi naşte o fetiţă. Şi superstiţia s-a adeverit .

Floricica mult aşteptată

27 iulie, cezariană programată,  emoţii puternice ora 14 şi 10 minute un îngeraş zboară pe holul maternităţii din Buzău. Soacra, finii şi soţul se întreabă dacă o fi a lor? Atunci infirmiera îi spune soţului că se numeşte Stroe. Era a lor, a tuturor celor care o aşteptau cu nerăbdare. Soarele strălucea atât de tare încât razele lui luminau chipul îngeraşului. A scâncit puţin să îi salute şi spoi a adormit.

Nu credeam vreodată să văd soţul lăcrimând. Este o fire mai puternică şi se lasă greu emoţionat. Dar ca orice om are şi o slăbiciune şi au fost cuvintele: „este fetiţa noastră”

Floricica mea se numeşte Crina. Este o floare care îţi răspunde cu un zâmbet.
Veselă, energică tot timpul cu zâmbetul pe buze ,vorbeşte pe limba ei şi cântă atunci când o adormim sau când cântăm noi cu ea. Este o încantare să creşti o asemenea minunăţie de copil, să-i urmăreşti clipă de clipă mişcările pentru ca tot timpul vine cu ceva nou.

Ne mângâie cu petalele ei

Îşi deschide petalele să te îmbrăţişeze şi să te încânte cu surâsul ei . Se alintă, gângureşte, stă nemişcată când este pupată ,adoarme pe burtică soţului,că doar este taticul ei. Am intrat într-o altă lume, lumea crinuţului meu. În fiecare zi vizităm împreună florile din ghiveci şi le îngrijim. Se uită curioasă,nu ştie ce fac dar îi plac. Întinde mâna să le atingă şi parcă le dă din strălucirea ochilor ei.

Ce ne mai putem dori?

Nu mai putem cere nimic de la viaţă pentru că avem totul. Suntem nişte părinţi împliniţi şi îi mulţumim lui dumnezeu pentru cadoul pe care ni l-a dăruit.

Amintiri într-o cutie de pantofi transformată în talisman

Zilele trec,fetiţa creşte şi amintirile sentimentale rămân în sufletul nostru dar orice lucru care a semnificat ceva pentru noi şi poate fi păstrat le strângem cu drag  într-o cutie. De la testul de sarcină până la şosetele, suzetă, brăţară din maternitate. Această cutie va fi talismanul nostru acum dar şi peste ani când ne vom aminti cu drag aceste clipe de neuitat.

A fi părinte este un lucru nobil şi trebuie tratat cum se cuvine. Cu dragoste,înţelepciune şi dăruire.

Trimite-ne şi tu povestea ta şi poţi câştigi unul dintre cele 6 seturi Pulmoll!

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter