Ce este katsaridafobia. Cum se manifestă și cum se poate trata

Ne este teamă de șerpi, ne este teamă de viespi, dar multora dintre noi ne este teamă de gândaci. Aceasta este katsaridafobia, teama de gândaci. Află cum se manifestă, cum poți să o controlezi și ce poți face să te vindeci.

Sila și repulsia față de gândaci este adesea amestecată cu o teamă nejustificată. Katsaridafobia este termenul științific prin care este definită teama de gândaci.

Este una dintre cele mai răspândite fobii față de regnul animal, pe lângă teama de câini, de paianjeni și de șerpi. Ea apare adesea în adolescență și se poate manifesta toată viața, dacă nu faci un efort pentru a o controla!

Ce înseamnă katsaridafobia

Acest termen ușor comic este împrumutat din limba greacă. Cuvântul katsarida (pronunțat cațarida) înseamnă gândac în limba elenă, iar fobia, care vine tot din limba lui Homer, înseamnă o teamă sau o frică patologică, greu de controlat.

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

Așadar, katsaridafobia este teama de gândaci și se manifestă adesea printr-o repulsie puternică mai ales față de gândacii de bucătărie sau gândacii care ne invadează locuința. Ea poate fi comparată cu arahnofobia, teama de paianjeni, de asemenea foarte des întâlnită atât în cazul copiilor, cât și al adulților.

Ce este fobia

Fobia este o teamă persistentă și irațională față de anumite animale sau insecte (câini, șerpi, paianjeni), față de anumite obiecte (poduri, tuneluri, lifturi) sau față de anumite situații (pătrunderea într-o peșteră, zborul cu avionul sau teama de înălțime).

Fobia face parte din gama tulburărilor de anxietate, care includ tulburarea de panică, tulburarea posttraumatica de stres, tulburarea obsesiv-compulsivă și tulburarea de anxietate generalizată. Mai mult de 12% din populatie prezintă o fobie la un moment de-a lungul vieții, fiind astfel una dintre cele mai frecvente tulburări psihice.

Tratamentul fobiei îl poate ajuta pe pacient să reducă fricile și să se descurce mai bine cu situațiile sau obiectele care îi declanșează anxietatea.

Cele mai frecvente forme de fobie

• Fobia specifică: spre exemplu față de spații închise (claustrofobia), de animale (în special de paianjeni, șerpi sau șoareci); teama de înălțimi (acrofobia); de zbor (pterigofobia); de apă (hidrofobia); de furtuni; de stomatolog; de injecții; de tuneluri; de poduri etc.
• Fobia socială: presupune teama constantă de a nu fi urmărit și privit în societate, teama de a nu fi umilit sau greșit înțeles, combinată cu o timiditate excesivă;
• Teama de spații deschise, agorafobia, care presupune teama de a nu fi singur pe stradă, în magazine, într-o sală de unde nu poate scăpa, dacă are un atac de panică; sau fobia de întuneric care se declanșează în cazul în care persoana respectivă nu are la îndemână o sursă de lumină după ce se înserează.

Cum se manifestă fobia

În momentul în care persoana care suferă de o anumită fobie este pusă într-o situație de risc sau ia contact cu obiectele sau animalele de care se teme, se declanșează imediat un atac de panică.

Pacientul devine ezitant, începe să transpire, respiră tot mai greu și inima îi bate foarte rapid din cauza adrenalinei. Îi crește pulsul și tensiunea arterială, are senzația că se sufocă și că nu mai poate respira și poate avea reacții incontrolabile pentru a evita situația respectivă și pentru a se apăra.

În cazul în care un pacient suferă de katsaridafobia, prima reacție este de repulsie puternică față de gândaci, fuge din camera sau din casă, cere ajutor altor persoane pentru a prinde gândacii, deoarece îi este imposibil să se apropie de ei și să îi elimine. În cazuri extreme, poate rămâne aproape paralizat de silă și de teamă și numai intervenția unei persoane care îi cunoaște fobia îl poate ajuta să depășească momentul de panică.

În unele cazuri, doar teama că pot fi gândaci ascunși sub dulapuri sau sub paturi poate declanșa un atac de panică. În acest caz, persoana respectivă nu se poate liniști decât dacă părăsește încăperea respectivă sau dacă își înfruntă teama și verifică locurile în care se pot ascunde micile târâtoare.

Cauzele fobiei. Ce poate declanșa katsaridafobia

Medicina nu a descoperit cauzele reale ale fobiilor, dar de cele mai multe ori ele sunt induse de familie, de părinți, de frații mai mari sau de oamenii alături de care cresc copiii.

O altă cauză poate fi o traumă din copilărie, o situație periculoasă, în care copilul s-a simțit amenințat și în care, poate, nu a fost nimeni alături de el. Spre exemplu, un copil atacat de alți copii mai mari în toaleta școlii poate dezvolta claustrofobie și teama de a mai intra în toaletele publice de unul singur.

Katsaridafobia poate fi declanșată în copilărie sau în adolescență sau poate fi indusă de comportamentul părinților. Copiii nu se nasc cu repulsie față de gândaci. Ba chiar le plac gândacii și se joacă cu ei. Cei mai mulți copii mici sunt atrași de insecte, deoarece în ochii lor acestea nu sunt nici urâte, nici scârboase.

În schimb, dacă părinții au reacții exagerate și le dau peste mână când se joacă cu un gândac, dacă țipă, omoară gândacii în fața lor și îi învață să le fie silă de ei, fără să vrea pot declanșa katsaridafobia.

De asemenea, dacă mama sau fratele mai mare are o teamă inexplicabilă față de gândaci, această fobie se poate transmite și copiilor mai mici. Teama de șerpi, teama de gândaci sau de paianjeni sunt fobii ”învățate”, după cum se exprimă specialiștii, fobii care sunt induse în familie de către părinți, de către bunici sau de frații mai mari.

Teama de gândaci, cele mai comune simptome

Această fobie se manifestă adesea printr-o repulsie puternică. Cei mai mulți oameni care suferă de katsaridafobia au o repulsie și o silă puternică față de gândaci, mai ales față de gândacii care le pătrund în casă precum gândacii de bucătărie sau gândacii de noapte.

În funcție de severitatea fobiei, mai pot apărea diferite manifestări:

• Teama de a se apropia de gândaci,
• Panică la vederea acestora
• Frica de a atinge gândacii
• Paralizie sau teama de a se mișca în momentul în care observă gândacii.

De obicei, simptomele ușoare includ accelerarea pulsului și transpirația excesivă. În cazul în care teama de gândaci este mult mai severă, persoana respectivă poate avea un atac de panică, însoțit de senzația că nu poate respira și de paralizie temporară.

După un asemenea atac, crește dezgustul față de gândaci și teama că oricând se poate repeta senzația de panică, față de care pacientul se simte neputincios.

Katsaridafobia și fobiile conexe

Cele mai multe persoane care suferă de o fobie față de animale, față de întuneric sau față de spațiile închise dezvoltă și alte fobii conexe.

În cazul în care cineva suferă de katsaridafobia, poate dezvolta în timp sau aproape simultan și teama de spații închise cum ar fi subsolul, beciul sau cămara unde sunt cele mai mari șanse să găsească gândaci.

În cazul în care suferă atacuri de panică severe din cauza gândacilor după lăsarea serii, există riscul să dezvolte și fobie de întuneric. Noaptea, perioada propice pentru gândacii de bucătărie, poate deveni un coșmar pentru o persoană care știe că are astfel de insecte în clădirea în care locuiește. Sunt persoane care nu mai îndrăznesc să umble noaptea prin propria locuință, să intre în bucătărie sau în baie de teamă să nu vadă gândaci!

Ce boli pot transmite gândacii de bucătărie

Cei mai mulți oameni care suferă de katsaridafobia se tem în mod special de gândacii de bucătărie, deși aceștia par inofensivi la prima vedere. În comparație cu tăunii, țânțarii sau viespile, gândacii de bucătărie nu ne atacă și totuși sunt cei mai detestați dintre toate insectele.

În realitate, ei nu sunt chiar inofensivi. Gândacii de bucătărie umblă prin toate resturile și gunoaiele, ajung peste tot în clădiri, de la subsol în fiecare baie și bucătărie și transmit bacterii periculoase. E. coli sau helicobacter, salmonella sunt bacteriile pe care gândacii le transportă în învelișul lor ceros. Aceștia le răspândesc pe diverse alimente, dacă le uităm pe masa din bucătărie, pe ambalajele și cutiile alimentelor din dulapuri și cămară. Iar de aici ajung foarte ușor pe mâinile noastre și în farfuriile noastre.

Categoric, o igienă riguroasă și deratizarea periodică a clădirilor ne poate scăpa de aceste insecte și de bolile grave pe care le pot transmite. De asemenea, păstrarea alimentelor în frigider este cea mai bună soluție, precum și ambalarea lor în cutii bine închise, dacă sunt ținute în cămară,

Cum se poate trata fobia de gândaci  

De cele mai multe ori teama de gândaci trebuie ”tratată” în familie, cu blândețe și cu sprijin emoțional. Copiii sau adolescenții trebuie ajutați de părinți să depășească fobia, explicându-le ce înseamnă teama lor și că insectele nu sunt chiar atât de periculoase și scârboase precum par.

În cazul în care teama de gândaci ia forma unei fobii severe, cu atacuri de panică, trebuie apelat la un specialist. Niciun copil nu trebuie lăsat să fie victima unor fobii puternice. Cu cât sunt tratate mai repede, cu atât acestea pot fi stăpânite și vindecate, astfel încât să dispară complet.

Una dintre metodele la care apelează de obicei psihologii este expunerea treptată la stimuli. Copiii sau tinerii care suferă de katsaridafobie vor învăța să ia contact treptat cu gândacii de care se tem, îi vor studia, vii sau morți și vor învăța tehnici prin care îi pot evita. Expunerea gradată la stimuli este una dintre cele mai bune tehnici pentru a stăpâni teama și anxietatea necontrolată.

Alți cercetători apelează la terapia cognitiv-comportamentală sau la realitatea augmentată care folosește realitatea virtuală pentru a învăța pacienții să își controleze emoțiile luând contact virtual cu gândacii de care se tem atât de mult.

gsp.ro

Anamaria Prodan a pozat fără haine pentru cel mai nou proiect » Iubitul ei, Ronald Gavril, a reacționat imediat

Urmărește-ne pe Google News