Capitală europeană culturală. Ce semnificație are acest titlu onorific

Două orașe din România au beneficiat până acum de titlul onorific de capitală culturală europeană. Orașele Sibiu și Timișoara ne reprezintă în întreaga Europă și fiecare își merită pe deplin distincția de capitală europeană culturală.

Orașul Sibiu a fost capitală europeană culturală în anul 2007, alături de Luxemburg. Timișoara este, în anul 2023, capitală europeană a culturii, alături de orașul Eleusina din Grecia și orașul Veszprem din Ungaria.

În fiecare an, două sau trei orașe deosebite din Uniunea Europeană primesc această distincție datorită istoriei lor bogate, datorită activităților culturale și semnificației deosebite de care se bucură pe plan național.

Este o mare onoare pentru comunitățile orașelor respective să fie alese pentru a promova cultura națională și europeană. Totodată este un titlu onorific însoțit de numeroase obligații, dar și de avantaje și beneficii pe plan cultural, social și economic.

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

Titlul de capitală europeană culturală stimulează nu doar activitățile și parteneriatele culturale ale orașului respectiv cu centrele culturale europene, el stimulează totodată turismul durabil și promovează dezvoltarea orașelor prin forța culturii. În același timp are un impact pozitiv pe termen lung din punct de vedere social și economic, atât pentru orașele desemnate, cât și pentru regiunile învecinate.

Cum a început proiectul Capitală Europeană a Culturii

Programul a luat naștere în anul 1985, atunci când Melina Mercouri, ministrul grec al culturii, și omologul său francez, Jack Lang, au avut ideea de a desemna anual un oraș simbol pentru a-i apropia pe europeni prin evidențierea bogăției și diversității culturilor europene, cât și prin creșterea gradului de conștientizare a istoriei și a valorilor noastre comune.

Începând din 2007, programul a cuplat câte un oraș din țările Europei occidentale cu altul din țările central și est-europene. Inițiatorii proiectului consideră că apropierea orașelor din sferele îndepărtate ale Europei demonstrează mult mai bine cât de multe legături comune putem dezvolta prin cultură, prin artă, prin proiecte comune care se adresează cetățenilor care protejează valorile europene.

Cum sunt alese orașele pentru programul cultural

Procedura de nominalizare se ghidează după principiul rotației, ceea ce înseamnă că fiecare dintre țările membre ale Uniunii Europene poate propune una sau mai multe capitale culturale în anul stabilit pentru fiecare în parte, prin rotație.

Nominalizările sunt examinate de un juriu independent format din experți în domeniul cultural. Juriul este compus din doi membri nominalizați de Parlamentul European, doi membri numiți de Consiliul Europei, doi reprezentanți ai Comisiei Europene și un membru nominalizat de Comitetul Regiunilor.

Pentru a fi selectate, orașele candidate trebuie să elaboreze un program cultural cu o puternică dimensiune europeană prin care să promoveze implicarea activă a locuitorilor și a comunităților lor. Totodată, se fac investiții majore în infrastructură și în dezvoltarea centrelor culturale, se renovează zonele istorice, clădirile semnificative, teatrele, opera, sălile de expoziții, toate locurile și spațiile care vorbesc despre frumusețea, istoria și arta unui oraș.

Primele orașe capitale europene ale culturii

În primii 15 ani ai proiectului era ales câte un singur oraș care primea acest titlu onorific. Prima capitală europeană a culturii a fost Atena, la inițiativa autorităților elene. Atena a fost urmată de multe alte capitale și orașe cu un trecut cultural bogat.

• 1985:  Grecia – Atena
• 1986:  Italia – Florența
• 1987:  Țările de Jos – Amsterdam
• 1988:  RFG – Berlin 
• 1989:  Franța – Paris
• 1990:  Regatul Unit – Glasgow
• 1991:  Irlanda – Dublin
• 1992:  Spania – Madrid
• 1993:  Belgia – Anvers
• 1994:  Portugalia – Lisabona
• 1995:  Luxemburg – Luxemburg
• 1996:  Danemarca – Copenhaga
• 1997:  Grecia – Salonic
• 1998:  Suedia – Stockholm
• 1999:  Germania – Weimar

Anul 2000, recordul capitalelor dedicate culturii

Anul care a schimbat percepția asupra proiectului a fost anul 2000. În acest an, a fost stabilit un adevărat record al orașelor care au fost desemnate capitale ale culturii. Datorită semnificației deosebite pe care a avut-o anul 2000 care a reprezentat începutul unui nou secol au fost alese 9 capitale europene ale culturii.

1.   Islanda – Reykjavík
2.   Norvegia – Bergen
3.   Finlanda – Helsinki
4.   Belgia – Bruxelles
5.   Cehia – Praga
6.   Polonia – Cracovia
7.   Spania – Santiago de Compostela
8.   Franța – Avignon
9.   Italia – Bologna

Începând din anul 2000, au fost desemnate câte două sau trei capitale europene ale culturii pe baza parteneriatelor, relațiilor și valorilor pe care le împărtășeau, dar și pe baza valorilor și tradițiilor specifice care le pun în evidență în întreaga Europă.

Timișoara, capitală europeană culturală 2023

În anul 2016, municipiul Timișoara a fost nominalizat pentru titlul de capitală europeană a culturii pentru anul 2021. Dar întregul proiect a fost amânat până în anul 2023, din cauza pandemiei de coronavirus. Celelalte trei orașe românești candidate au fost municipiile Baia Mare, București și Cluj.

Sloganul orașului Timișoara care a preluat titlul onorific de capitală a culturii este ”Shine your light!” care ne arată că anul acesta timișorenii se vor bucura din plin de lumina pe care o aduce simbolic arta și cultura europeană în orașul lor.

Totodată sloganul Timișoarei ne aduce aminte că cel mai frumos oraș al Banatului a fost dintotdeauna ”luminat” de recorduri și realizări care l-au pus în fruntea acestei regiuni. Timișoara a fost primul oraș european care a avut, în anul 1884, iluminat stradal electric. Și tot Timișoara este în inima românilor orașul care a început revoluția împotriva dictaturii comuniste, oraș martir, care și-a sacrificat tinerii și copiii pentru libertate și democrație.

Autoritățile au făcut investiții de peste 150 de milioane de euro în ultimii 10 ani, perioadă în care a fost modernizat transportul în comun, au fost renovate clădirile istorice și centrul orașului, au fost reabilitate și reconstruite multe clădiri de patrimoniu și monumente care erau pe cale să fie distruse complet. Au fost făcute investiții majore în digitalizarea serviciilor comunitare și se derulează acum programe de ecologizare și reciclare moderne. Orașul de pe Bega are un chip nou, care pune în valoare frumusețea lui istorică și spiritul tânăr al comunității timișorene.

Avantajele orașului desemnat capitală culturală europeană

Timișorenii au investit sute de milioane de euro în orașul lor care ne va reprezenta cultural la nivel european în 2023. Dar investițiile vor aduce beneficii mult mai mari pe termen lung. Timișoara este deja un oraș care atrage investitorii străini, iar imaginea ei în Europa și în lume se schimbă, devenind tot mai cunoscută și apreciată.

Nu în ultimul rând trebuie să amintim și de premiul în valoare de 1,5 milioane de euro pe care orașul îl va primi în acest an, drept recompensă pentru toate angajamentele pe care și le-a asumat odată cu titlul de capitală culturală europeană.

Turismul în Timișoara va cunoaște o dezvoltare masivă în acest an, zeci de mii de turiști străini și români urmând să participe la spectacolele, concertele și expozițiile de amploare care vor avea loc în oraș. Locurile de cazare s-ar putea să fie neîncăpătoare pentru toți cei care vor să viziteze orașul, mai ales din toamna acestui an când se va deschide cea mai mare expoziție dedicată maestrului Constantin Brâncuși din ultimul secol. Muzeul de Artă din Timișoara va găzdui, în perioada 30 septembrie 2023 – 30 ianuarie 2024, peste 100 de opere semnate de Brâncuși, aduse din mai multe muzee celebre ale lumii și din colecții private. Organizatorii se așteaptă la peste 100.000 de vizitatori în cele patru luni ale expoziției.

De-a lungul acestui an, manifestările culturale și artistice din Timișoara vor fi cu adevărat excepționale. Spectacole de teatru, pe stradă și în sală, numeroase expoziții dedicate artiștilor români și străini, spectacole de dans, concerte, conferințe și dialoguri care vor atrage toate comunitățile și etniile conlocuitoare. Timișoara va pune în lumină tot ce are mai frumos istoria și cultura românească, tradițiile locale, dar specificul Banatului, precum și valorile comunităților de etnici germani, unguri, sârbi și romi.

Programul cultural bogat al acestui an va cuprinde și numeroase manifestări dedicate tinerilor, începând cu evenimente dedicate artei grafice și benzilor desenate, ajungând la muzica electronică și arta suprarealistă. La închiderea anului dedicat capitalei culturale, sunt deja programate diverse expoziții, concerte și manifestări artistice susținute de artiștii din capitalele culturale europene desemnate pentru anul 2024. Artiști din Austria, Estonia și Norvegia vor sosi la Timișoara pentru a promova orașele care au fost alese deja să poarte acest titlu onorific și care se pregătesc intens pentru programul cultural de anul viitor.

Viitoarele capitale europene ale culturii

În anul 2024, au fost alese să poarte acest titlu onorific trei orașe cu un farmec vechi și deosebit din Europa:

1. Bad Ischl din Austria
2. Tartu din Estonia
3. Bodo din Norvegia

În anul 2025, se pregătesc să devină capitale culturale europene alte trei orașe care de disting prin specificul lor, prin cultura și tradițiile deosebite:

1. Chemnitz din Germania
2. Nova Gorica din Slovenia
3. Gorizia din Italia

În anul 2026, se pregătesc pentru titlul onorific orașele Oulu din Finlanda și Trenčín din Slovacia. Iar pentru anul 2027 a fost desemnat orașul Liepāja din Letonia, alături de care orașul Évora din Portugalia așteaptă decizia finală a juriului. În anul 2028 vor fi desemnate trei orașe, câte unul din Cehia, Franța și o țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană.

gsp.ro

Anamaria Prodan a pozat fără haine pentru cel mai nou proiect » Iubitul ei, Ronald Gavril, a reacționat imediat

Urmărește-ne pe Google News