Ce este acrofobia. De ce apare și cum poate fi tratată

Acrofobia sau teama de înălțime este una dintre cele mai răspândite fobii din lume. Acrofobia se poate manifesta la orice vârstă și persistă pentru tot restul vieții, dacă nu este tratată și ameliorată din timp.

Acrofobia înseamnă teama de înălțime și are diverse manifestări, mai intense sau moderate, în funcție de starea psihică și de experiențele de viață ale fiecăruia dintre noi. Cu toții avem o oarecare teamă de înălțime. La cei mai mulți dintre noi se manifestă în avion sau pe munte, pe marginea unei prăpăstii sau pe terasa unui bloc de 10 etaje. Este firesc să ne temem la înălțimi mari, în acest caz teama de înălțime fiind asociată și cu teama de cădere în gol.  

Dar cei care suferă de acrofobie se tem să iasă pe o terasă sau pe un balcon la etajele superioare, se tem să urce o scară de câțiva metri înălțime sau să se uite pe fereastră de la etajul 1. Acrofobia este un fenomen destul de întâlnit, statisticile arătând că aproape 5% din populația lumii se teme de înălțime. Iar cei care au această teamă paroxistică de înălțimi se tem totodată să zboare cu avionul sau să se urce în roata din parcul de distracții.

Acrofobia. Cum este definită de știință

Termenul de acrofobie provine din limba greacă de la termenul ”acron” care înseamnă vârf sau margine și ”phobos” care înseamnă frică. Așadar, se traduce prin frica de a te afla la înălțime, pe un vârf sau pe o margine periculoasă.

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

Dar acrofobia este mai mult decât o teamă firească de înălțime. În termeni medicali, ea este asociată cu panica, cu teama intensă și nejustificată, și face parte din rândul stărilor de anxietate.

Teama intensă de înălțime este comparabilă cu teama de întuneric, cu teama de cădere în gol sau teama de avion. Persoanele care suferă de acrofobie pot manifesta și alte fobii puternice, cum este teama de cădere.

De asemenea, ea poate fi comparată cu alte fobii des întânilte precum teama de șerpi sau katsaridafobia, adică teama de gândaci.  

Cum se manifestă teama excesivă de înălțime

Cele mai multe persoane care au o temere față de locurile înalte se tem să se uite în gol sau să se apropie de marginea unei stânci sau a unui balcon la înălțime. Dar cine suferă de acrofobie are simptome variate și foarte puternice, care încep de obicei cu senzația de amețeală și cu transpirații reci.

Iată ce alte simptome apar când se declanșează acrofobia:

• Palpitații puternice
• Senzație de panică
• Transpirație abundentă
• Durere de cap
• Tremur imposibil de stăpânit
• Senzație de paralizie
• Tendința de a se așeza în genunchi sau pe mâini
• Greutatea de a respira
• Senzația de gură uscată sau de greață
• Tendința de a plânge și de a țipa (frecventă mai ales la copii)

Când apare acrofobia și ce categorii sunt mai expuse

Ca multe alte fobii, și teama paranoică de înălțime poate fi declanșată din copilărie de un eveniment traumatizant. Dacă un copil este împins pe marginea unui balcon și amenințat că este aruncat în gol, el poate dezvolta o teamă puternică față de înălțime.

De asemenea, o reacție puternică de frică a unui părinte la înălțime se poate transmite și imprima în psihicul copilului. Multe fobii sunt ”învățate” de la părinții care se tem de o viață de anumite lucruri și nu le pot stăpâni.

Acrofobia se poate instala din copilărie și se poate manifesta pregnant în adolescență și în prima parte a tinereții. Copiii, tinerii și femeile sunt categoriile cele mai expuse acestei fobii.

Ce situații pot declanșa acrofobia

Sunt persoane care se tem doar de înălțimi foarte mari, de balcoanele de la etajele superioare, spre exemplu. Dar sunt și persoane care se tem să urce pe o scară scurtă pentru a culege mere din pom. Acrofobia poate fi declanșată în diverse situații, dar cele mai comune implică:

• Urcarea unei scări
• Urcarea cu liftul, mai ales cu un lift panoramic de sticlă
• Urcarea cu telecabina sau cu telescaunul pe munte
• Folosirea unui funicular
• a privi peste marginea unui pod
• a privi peste marginea unei terase sau a unui balcon
• a privi pe geam de la un etaj foarte sus
• a urca într-un rollercoaster
• a sta pe marginea unei stânci
• a sta pe marginea unui șanț adânc
• a parca într-o parcare supraetajată

În general, persoanele care au acrofobie se tem de o anumită înălțime sau de locuri foarte înalte, acolo unde ele simt că își pierd echilibrul și nu mai au control asupra mișcărilor și picioarelor.

Cum poți ajuta o persoană care manifestă acrofobie  

Cine intră în panică la înălțime este aproape incapabil să se mai miște, să își controleze picioarele și să se îndepărteze singur de locul în care se simte în pericol. În acest caz trebuie ajutat imediat! Este suficient să ții de mână persoana respetivă și să îi vorbești calm. Este posibil ca ea să nu mai poată lua decizii imediate și este posibil să nu aibă încredere în persoanele din jurul ei. Panica te face să nu mai gândești rațional.

Dar cine vrea să ajute, trebuie să intervină ferm, să fie calm și să o sprijine pentru a coborî sau pentru a ajunge într-un loc sigur. Acrofobia poate fi periculoasă pe munte, în timpul unei drumeții, dacă persoana respectivă ajunge pe marginea unei prăpăstii. Trebuie intervenit rapid pentru a evita o tragedie, deoarece persoana respectivă se poate dezechilibra și poate cădea în gol.

Prinde-o de mână, ia-o în brațe, dacă este necesar, și vorbește-i calm! Intervenția rapidă îi poate salva viața, deoarece există cazuri în care atacul de panică este atât de puternic încât poate declanșa un atac de cord.

Cum te poți ajuta singură, dacă suferi de acrofobie

Dacă te confrunți cu teama puternică de înălțime, dar sunt situații în care trebuie să ajungi undeva la înălțime, încearcă să te concentrezi pe aspectele pozitive și să te gândești la argumente logice care te pot ajuta să învingi teama.

Gândește-te că un lift, o telecabină sau un telescaun au pereți și bare de protecție și nu poți cădea din ele. Sau, dacă trebuie să ieși pe o terasă la înălțime, nu te apropia de margine și va fi mai ușor să gestionezi teama.

• Fixează privirea în depărtare, la orizont, către clădiri sau peisaj;
• Concentrează-te pe obiectele statice din apropiere: o balustradă, un parapet, un scaun, orice obiect de care te poți sprijini;
• Stai în șezut sau întinde-te pe burtă și cere imediat ajutorul celor din jur;
• Fă un exercițiu mental care să îți distragă atenția, spre exemplu să numeri anumite obiecte din jur, să urmărești păsările care zboară sau să observi ce culori poartă oamenii din jurul tău.

Diagnosticul și consultul de specialitate

Acrofobia a fost intens studiată și există mai multe metode prin care poate fi ameliorată semnificativ. Persoana care suferă de teama de înălțime trebuie să apeleze la un medic specialist, la un psihiatru care poate pune un diagnostic clar și poate indica terapii sau metode de tratament.

Diagnosticul de acrofobie se pune dacă:

• teama pe care o simte pacientul escaladează și se transformă în frică nejustificată sau panică;
• pacientul manifestă anxietate anticipativă doar vorbind despre înălțime sau despre o situație care se petrece la o înălțime de care se teme;
• pacientul evită cu orice chip situațiile de care se teme: să urce cu liftul, să urce o scară, să urce pe munte etc.
• Viața de zi cu zi este afectată în sensul că pacientul se teme să urce cu liftul la bloc sau la birou, se teme să lucreze la etaje superioare, se teme să spele geamurile dacă stă la etaj sau să meargă pe munte cu prietenii.

Cum poate fi tratată și ameliorată boala

Cele mai frecvente metode de tratament sunt terapia de expunere, terapia cu ajutorul realității virtuale sau terapia cognitiv-comportamentală.

În cazul în care panica la înălțime este greu de gestionat se pot administra și medicamente betablocante și relaxante.

Terapia de expunere

Este o formă de tratament frecvent folosită pentru a trata diverse fobii. Cu cât pacientul este expus treptat la situațiile de care se teme, cu atât reușește să se obișnuiască și să își controleze frica.

Expunerea se face treptat, cu pași mici, iar pacientul învață să controleze stările de anxietate de la o etapă la alta. În timpul acestor expuneri, pacientul este învățat cum să oprească reacția de panică și cum să-și recapete controlul asupra emoțiilor.

Terapia de expunere prin realitatea virtuală

Acest tip de terapie folosește tehnologia pentru a crea situații virtuale, dar cât mai realiste, pentru a ajuta pacientul să facă față situațiilor stresante care îi provoacă anxietate. În acest fel, persoana este expusă la înălțimi într-un mod care este complet sigur, controlat și supravegheat și care este perceput ca fiind real, deși este doar o simulare.

Softuri specializate vor simula situații care implică înălțimea, cum sunt urcarea scărilor, folosirea liftului, privirea pe fereastra unei clădiri înalte, până la expunerea virtuală pe marginea unei terase înalte sau pe un acoperiș.

Numeroase studii au demonstrat că realitatea virtuală este o terapie eficientă și ajută în proporție mare la controlul acestei fobii.

Terapia cognitiv-comportamentală

Este o terapie care ajută pacientul să conștientizeze boala, să găsească singur argumente logice și solide pentru a-i face față și pentru a-și recăpăta controlul emoțiilor.

Discutând cu psihoterapeutul, pacientul găsește singur răspunsuri la întrebări specifice și este ajutat să vadă acrofobia dintr-o perspectivă mentală diferită. El va învăța singur noi modalități de a face față stresului și anxietății pe care le simte atunci când este expus la situațiile care îi provoacă frica intensă.

gsp.ro

Anamaria Prodan a pozat fără haine pentru cel mai nou proiect » Iubitul ei, Ronald Gavril, a reacționat imediat

Urmărește-ne pe Google News