Obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou

Obiceiurile şi datinile moştenite de la bunici renasc odată cu Sărbătorile de Iarnă. Chiar dacă porcul nu se mai arde pe rug, cultura populară tradiţională se poate mândri cu un duium…
 … de rânduieli şi obiceiurile folclorice, care continuă să se păstreze, mai vii sau mai uitate, şi astăzi.  
  
De la Sfântul Nicolae şi până la Sfântul Ion, oamenii sunt într-o continuă sărbătoare. Zăpezile bogate şi prevestitoare de belşug, colindele şi clinchetele de clopoţei, mirosul proaspăt de brad sau de cozonaci şi bucuria alegerii cadourilor, toate acestea transformă starea de nerăbdare într-o atmosferă de sărbătoare timpurie.  
 
Una dintre cele mai răspândite datini la români este colindatul, un adevărat spectacol prin manifestări folclorice pitoreşti, cântece şi dansuri tradiţionale.

La sate, îndeosebi, datinile specifice acestei perioade sunt păstrate mult mai bine. Aşadar, în ajunul Crăciunului, colindele vechi sunt adevărate festivaluri, în care colindatorii se costumează şi interpretează dansuri tradiţionale precum Capra, Ursul, Cocostârcul şi Caiuţii, improvizaţii şi jocuri cu măşti – Turca, Cerbul, Brezaia – sau teatru popular.  
 
Însă, datinile şi tradiţiile sunt diferite, pentru că oamenii locurilor le-au adaptat şi cultivat cu înţelepciune populară specifică fiecărei zone de-a lungul timpului. 
 
Astfel, în unele regiuni ale ţării, porcul se taie de Ignat, pe 20 decembrie, iar porcul care n-a fost tăiat în această zi nu se mai îngraşă, căci şi-a văzut cuţitul. În alte locuri însă, datina spune că porcul trebuie sacrificat chiar în ziua de Crăciun, când gospodinele pregătesc „pomana porcului” – preparate din carne de porc cu ceapă şi slănină – din care sunt ospătaţi primii musafiri care călca pragul casei.  
 
În Bucovina, în Ajunul Crăciunului se pun pe masă un colac şi un pahar de apă, pentru sufletele celor răposaţi, care, potrivit credinţei, vin în această noapte pe la casele lor. Aici, colacii se fac în formă de „8” şi se păstrează până primăvara, lăsaţi la afumat.  
 
Pentru sătenii din Maramureş, bradul de Crăciun îmbrăca aspecte diferite. Acesta nu se împodobeşte cu ornamente cumpărate din oraş, ci se decorează cu cercuri din nuiele de sălcie, hârtie colorată şi sfori din aţă pe care sunt înşirate boabe de fasole sau floricele de porumb. 
 
Cu o săptămâna înainte de Crăciun, aici încep pregătirile pentru colindat, iar bucăţile de Crăciun se pregătesc cu două zile înainte. Tot acum se împodobesc casele de sărbătoare: masa cu faţă brodată, feţe de perne ornamentate, pe pereţi, blide ornamentale, crengi de brad şi busuioc.

gsp.ro

Anamaria Prodan a pozat fără haine pentru cel mai nou proiect » Iubitul ei, Ronald Gavril, a reacționat imediat

Citeşte continuarea pe pagina următoare: 1 2

Urmărește-ne pe Google News