9. Un gând de iarnă
Când primele ninsori or să se cearnă,
Atunci va fi mai greu de cei plecati,
Atunci să cânti peste al vieţii zaţ,
Atunci să-ţi fluturi braţul peste iarnă.
Prin lume numai oameni de zăpadă,
Un foc din vatra stânilor să smulgi,
Şi, cu puterea disperării dulci,
Să-l laşi deasupra spaţiului să cadă.
Se vor aşterne între noi vecernii,
Din clopote cădea-vor chiciuri mari,
Atunci visez, frumoasă, să apari
La marile instanţe ale iernii.
Şi-apoi să ningă mult ca-n fraţii Grimm,
Şi sub zăpezi de bronz să ne iubim.
Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro
Urmărește-ne pe
PE ACELAȘI SUBIECT
:contrast(8):quality(75)/https://pasalau1.dev.unica.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
;'%3E%3C/svg%3E)
