Ele sunt amantele care au scris istorie alături de conducătorii noştri!

De Geo Berciu, pe Vineri, 14 februarie 2014, 08:31

Dragoste > Vedete

Amante, ibovnice, iubite: din istoria României nu au lipsit femeile „neoficiale”care însă au scris istorie alături de conducătorii noştri. De-a lungul timpului, s-au transmis din gură în gură multe istorii despre viaţa secretă a domnitorilor noştri, unele dintre ele fiind însă confirmate de către documentele vremii.
Potrivit legendelor, ne-am obişnuit să-l considerăm pe Ştefan cel Mare un soţ veşnic infidel, cu amante şi copii din flori în toate târgurile şi colţurile Moldovei. Spre deosebire de bunicul său Alexandru cel Bun, care a avut 16 copii, dintre care doar doi fii legitimi, lui Ştefan nu i se cunoaşte cu certitudine decât un copil din flori: Petru Rareş. Singura relaţie extraconjugală certă a domnitorului Moldovei, cel puţin singura din care s-a născut un urmaş recunoscut de marele domn, a fost cea cu Maria Rareşoaia. Mama lui Petru Rareş era o boieroaică din părţile Hârlăului, căsătorită cu un bogat negustor de peşte, poreclit Rareş, adică cel cu părul rar, care Nu se ştie exact când s-a născut Petru Rareş, dar având în vedere că în momentul în care a luat pentru prima oara domnia, în 1527, era deja un bărbat în jur de 40 de ani, se poate presupune că a venit pe lume în intervalul 1487 – 1490, pe când era Ştefan cel Mare era căsătorit cu cea de-a treia soţie, frumoasa Maria-Voichiţa.

Mihai Viteazul a căzut şi el pradă farmecelor unei frumoase doamne de la curtea lui Sigismund Báthory, pe care a cunoscut-o în 1595. Cu toate că ambii erau căsătoriţi (marele domnitor cu doamna Stanca, iar Velica, cu italianul Fabio Genga, favoritul lui Báthory), cei doi şi-au trăit aventura în văzul tuturor. În 1600, Mihai a revenit la Alba-Iulia. De atunci, voievodul s-a afişat cu amanta în public, impunând tuturor să i se închine „ca unei domniţe ce era şi ca unei doamne care ar putea fi”. De altfel, încă din 1599, ea folosea titlul acordat doar soţiilor de voievozi: „Gospodja Velica” (Doamna Velica). În acelaşi timp, pe sigiliul personal figura şi pajura valahă. Mihai a instalat-o pe Velica la Târgovişte împreună cu soţul acesteia, martor neputincios al aventurilor nevestei sale. Nu se ştie care ar fi fost mersul lucrurilor, dacă domnitorul român nu ar fi fost asasinat.