Prof. dr. Mirela Manea, medic psihiatru: „În 2020 depresia va fi a doua cauză de îmbolnăvire la nivel mondial”

Doamna doctor Mirela Manea, medic psihiatru cu peste 30 de ani de experienţă în cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Profesor Doctor Alexandru Obregia” și profesor la Universitatea de Medicină din București ne-a oferit, în exclusivitate, un interviu despre impactul tulburărilor psihice în menținerea stării de sănătate a organismului.

Unica.ro: Care este legătura dintre starea psihică și starea fizică, cu referire la apariția bolilor?

Prof. dr. Mirela Manea: Între cele două există o legătură foarte strânsă. Nu există sănătate fizică fără sănătate psihică. De asemenea, orice modificare a stării psihice, care nu este tratată, înrăutățește starea fizică. Față de începuturile mele în această meserie, când patologia era tipic psihică, la momentul actual vorbim de o patologie psihiatrică cu multe afecțiuni somatice, adică cu implicarea altor afecțiuni, de exemplu hipertensiune, diabet zaharat, tulburări digestive, afecțiuni hepatice și renale.

Stresul este un cuvânt tot mai des utilizat. Ne definim ca fiind stresați. Ce înseamnă, de fapt, stresul?

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

Stresul poate veni în urma unui fenomen al naturii, un cutremur spre exemplu, poate apărea în urma lipsurilor financiare, a unei pierderi, stresul este o stare care ne scoate din zona de confort. Însă, punctez că stresul poate avea și o latură benefică. Există situații în care un factor stresor poate deveni un factor mobilizator. De exemplu, o persoană dată afară de la locul de muncă poate privi situația ca pe un dezastru sau se poate ambiționa și poate deveni mai bun, poate evolua profesional. Cu alte cuvinte, stresul este legat și de felul în care privim lucrurile.

În ce mod ne poate afecta stresul sănătatea?

Există argumente științifice vizavi de implicarea stresului în declanșarea bolilor. Cercetările din ultima perioadă au evidențiat că stresul poate modifica biochimia creierului cu implicarea neurotransmițătorilor și receptorilor în patologia depresivă. Stresul este o cauză care poate duce la apariția afecțiunilor. Totodată, sistemul imunitar este afectat de stres și afectează la rândul lui psihicul uman.O altă afecțiune specifică vremurilor actuale este depresia. Cum ne dăm seama că suferim de depresie având în vedere că este foarte înșelătoare?

Depresia va ajunge în anul 2020 a două cauză de îmbolnăvire la nivel mondial, după afecțiunile cardiovasculare. Da, depresia chiar este înșelătoare, însă mă bucur să văd că oamenii încep să conștientizeze din ce în ce mai mult patologia psihiatrică și se prezintă la medic acuzând depresia, chiar dacă în spate poate fi vorba de altceva, poate de o demență, de o dependență de alcool sau de orice episod psihotic. Din 10 persoane care acuză depresia, doar 6, maxim 7, chiar se confruntă cu aceasta. Dacă o persoană trece printr-o stare mai proastă timp de câteva zile, o stare de tristețe, nu înseamnă neapărat că are depresie. Depresia te împiedică să-ți desfășori activitățile zilnice uzuale, scade interesul pentru orice tip de activitate, inclusiv pentru socializare, și poate fi însoțită de tulburari de somn. Din păcate, este o tulburare psihică pe care oamenii o trăiesc o perioadă lungă de timp până să se prezinte la medic. Depresia nu poate fi autosugestionată și are nevoie de ajutor psihiatric.

Practic, spuneți că în cazul unei depresii gândirea pozitivă nu ne poate ajuta?

Ne poate ajuta, însă nu este suficientă. Gândirea pozitivă se poate instala în momentul în care o parte din stările depresive încep să se amelioreze, practic după un tratament medicamentos sau un tratament medicamentos însoțit de psihoterapie. Gândirea pozitivă și optimismul intervin abia atunci când pacientul începe să-și recapete încrederea în sine.

La modul general, cât considerați că este de importantă gândirea pozitivă în ameliorarea problemelor de sănătate?

O stare psihică bună influențează pozitiv organismul și starea de sănătate, dar, desigur, nu putem vorbi de aplicabilitate în cazul tuturor afecțiunilor. De exemplu, în diabet, asemenea depresiei, controlul voluntar nu este posibil, însă o stare psihică bună poate îmbunătăți condiția diabetului. Orice episod depresiv la diabetici poate atrage după sine recăderi. Nu este suficient să iei tratament pentru diabet, pentru cardiopatie ischemică, pentru hipertensiune arterială și să mergi cu o depresie netratată, căci rezultatele nu vor fi cele așteptate.

Are legătură depresia cu vârsta?

Nu, depresia apare atât la 18 ani, cât și la 80 de ani. Nu pot vorbi despre copii pentru că nu intră în sfera mea profesională. Cu cât vârsta de debut este mai mică, adică apare până în 30 de ani, crește riscul ca depresia să nu fie una de sine stătătoare, ci să fie parte dintr-o tulburare afectivă bipolară sau maniaco-depresivă. Aș vrea să punctez că depresia apare frecvent la persoanele de vârstă a treia și, din păcate, este subdiagnosticată în majoritatea cazurilor. Explicația este mentalitatea noastră, ca popor. Odată cu pensionarea, gradul de toleranță la depresie crește. Oamenii mănâncă mai puțin, dorm mai puțin, socializează mai puțin, se implică mai puțin în activitățile din familie și plăcerea de a-și produce anumite bucurii scade. Aceste aspecte nu trebuie trecute cu vederea și considerate normale. Nu, nu sunt normale, ci traduc modificări la nivel psihic. Riscul este cu atât mai mare cu cât la vârstnici, în cazul unei depresii netratate, se poate ajunge ușor la demență, la Alzheimer. Punctez că demența poate avea în spate minim doi ani de depresie. Răspunzători sunt cei din jurul vârstnicilor care trebuie să ia atitudine când observă chiar și mici schimbări comportamentale la aceștia.Vedem din ce în ce mai des în media cazuri înfricoșătoare în care părinții își omoară copiii, în care tinerii se sinucid… Poate fi vorba de o depresie neobservată și netratată?

Există o mulțime de posibilități, poate fi vorba de un fenomen psihotic la bază, o halucinație, o depresie majoră, de consumul de etnobotanice. De exemplu, un tânăr care nu socializează ridică un semn de întrebare. Țin să atrag atenția asupra etnobotanicelor, legalizate și în România o perioadă, deoarece acestea dau simptome care seamănă cu schizofrenia și există riscul că aceste simptome să nu mai dispară ulterior consumului.

Credeți că emoțiile și sentimentele negative pot să favorizeze apariția bolilor în corp?

Psihiatria este o latură cu foarte multe argumente științifice în spate și nu aș dori nici să argumentez, dar nici să contraargumentez această afirmație. De exemplu, un depresiv poate spune că îl doare sufletul, însă vorbim de o durere morală, nu de una fizică. Pe de altă parte, riscul de deces în cazul persoanelor care au suferit un infarct și suferă de depresie este foarte mare. Un stres puternic poate declanșa, într-adevăr, probleme de tranzit intestinal, însă acestea pot exista deja și se pot înrăutăți în acele momente.

Există o rețetă pentru a preveni depresia?

Nu aș putea spune că există o rețetă pentru că fiecare om este diferit, fiecare are bioritmul lui și componența sa genetică. Se îmbolnăvesc de depresie și șomerii, dar și managerii firmelor mari, în funcție de gradul de vulnerabilitate pe care îl au.

Cancerul este o altă boală din ce în ce mai prezentă în vremurile actuale. Există o legătură între depresie și cancer?

Da, depresia este frecvent întâlnită în cazul persoanelor diagnosticate cu cancer, iar netratarea acesteia va înrăutăți dramatic starea pacientului.

Doctorul Edward Bach, medic holistic, spunea în urmă cu peste 100 de ani că: “Boala este, în esență, un rezultat al conflictului dintre suflet și minte și nu va putea fi vreodată eliminată în mod definitiv decât în condițiile realizării unui efort mental și spiritual adecvat”. Care este părerea dvs, în calitate de medic psihiatru, vizavi de această afirmație?

Da, sigur, avea dreptate și este o afirmație cu potențial, însă, așa cum spuneam și mai sus, până când nu tratăm psihicul, evoluția bolilor somatice va fi una defavorabilă.

Subliniez cuvântul spiritual. Se referea la credință?

Da, credința este unul dintre factorii care poate fi luat în calcul și care ne poate ajuta din punct de vedere psihic.

Citește și – Studiu: O singură lovitură la cap crește riscul de apariție a bolii Parkinson

Citește și – Îngrijorarea: dușmanul din umbră al organismului nostru

Sursă foto: Shutterstock

gsp.ro

Anamaria Prodan a pozat fără haine pentru cel mai nou proiect » Iubitul ei, Ronald Gavril, a reacționat imediat

Urmărește-ne pe Google News