E-urile din sacul Moşului

Vrei, nu vrei, odată cu dulciurile aduse de Moşul, te vei înfrupta şi cu regulatori de aciditate, coloranţi, emulsificatori, humectanţi, conservanţi, îndulcitori si multe alte tipuri de E-uri.
Nu mai e un secret pentru nimeni faptul că orice aliment ambalat conţine cel puţin câteva substanţe chimice menite să îmbunătăţească gustul, să mărească rezistenţa în timp, să intensifice culoarea, pe scurt, să facă alimentul cât mai atrăgător pentru consumator şi cât mai avantajos pentru producător.

Faimoasele E-uri, căci despre ele vorbim, fac mâncarea să arate aşa cum o ştim astăzi. Fără ele, n-am mai mânca ciocolată, napolitane, chips-uri, bomboane sau, dacă le-am mânca, n-ar avea gustul şi aspectul cu care ne-am obişnuit. Acestor controversate şi hulite chimicale le datorăm gustul ciocolatei, aroma paharului de suc sau aspectul unei prăjituri cu frişca. Dar cu ce preţ?

Denumirea de „E-uri” provine de la codul pe care îl primeşte fiecare aditiv în parte, cod format dintr-un număr precedat de litera E care arată că respectivul produs a fost testat şi aprobat pentru folosire în Uniunea Europeană. Numărul din trei cifre este specific fiecarui aditiv şi se înscrie în Sistemul Internaţional de Numerotare prevăzut în Codex Alimentarius (o colecţie de standarde, practici şi îndrumări privind producţia alimentelor, siguranţa alimentară, etichetarea, etc.). 

Având în vedere că industria alimentară este bazată pe importuri şi exporturi, codificarea este menită să elimine bariera lingvistică, sau cel puţin aceasta este explicaţia oficială. Adversarii E-urilor susţin că aceste coduri sunt menite să ţină publicul în ceaţă privind aditivii din mâncare şi denumirile lor reale.

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

Dar efectul a fost cel opus. Atât de mult ni se vorbeşte despre E-uri, încât denumirea a căpătat o conotaţie negativă. Avem impresia că orice E este periculos. Iar celor care ţin la sănătatea lor le este de ajuns să vadă litera pe o etichetă ca să renunţe imediat la respectivul produs.

De fapt, şi substanţele naturale, benefice, au primit un cod de tipul E plus număr. De exemplu vitamina C, poartă codul E 300, iar licopenul, antioxidantul din roşii, este cunoscut în industria alimentară ca E160d. 

Iată că nu toate E-urile sunt periculoase, aşa cum ne imaginăm noi. De fapt niciun aditiv alimentar nu este periculos, atâta timp cât se respectă legislaţia privind folosirea lui, spun atât producătorii de alimente cât şi autorităţile în domeniu.

În Uniunea Europeană, normele privind aditivii alimentari sunt adoptate de Comisia Europeană care respectă indicaţiile Comitetului Ştiinţific pentru Alimente. Acesta din urmă evaluează fiecare aditiv în parte şi decide dacă poate fi folosit sau nu, adică dacă reprezintă sau nu un pericol pentru sănătatea consumatorului.

Majoritatea aditivilor pot fi folosiţi numai în cantităţi limitate. Organismele de control stabilesc o doză zilnică permisă pentru fiecare aditiv, adică acea cantitate pe care poţi să o consumi zilnic fără a risca nimic.

De exemplu, pentru îndulcitorul aspartam (E 951), Food and Drug Administration din SUA a stabilit că doza zilnică permisă este de 50 mg la fiecare kilogram de greutate corporală, ceea ce înseamnă că o persoană de 70 de kilograme poate să consume zilnic aproximativ 20 de cutii de suc light, fără să păţească nimic.

Pe de altă parte, adepţii alimentaţiei naturale susţin că toţi aditivii sunt periculoşi, chiar şi în cantităţi mici, FDA, Comisia Europeană şi alte organisme asemănătoare nefiind decât mici rotiţe în conspiraţia mondială menită să îmbogăţească producătorii de alimente, chiar cu preţul unor vieţi omeneşti.

E-urile ar fi vinovate, se pare, pentru multe din problemele de sănătate pe care medicina le consideră acum inexplicabile: alergii, tumori maligne, boli congenitale. Cantitatea mare de E-uri consumate se pare că ar explica şi oboseala cronică, stresul, căderea părului, obezitatea şi alte probleme mici dar chinuitoare, care sunt mult mai dese azi decât acum 50 de ani.

Chiar dacă fiecare aditiv luat separat ar fi inofensiv, spun „naturiştii”, nimeni nu ştie ce se întâmplă atunci când ei sunt combinaţi şi, aşa cum ştim, niciun aliment procesat nu conţine doar un singur aditiv.

Foto: Shutterstock
 

gsp.ro

Anamaria Prodan a pozat fără haine pentru cel mai nou proiect » Iubitul ei, Ronald Gavril, a reacționat imediat

Urmărește-ne pe Google News