40-50 de lei pentru o „bilă”
Heroina este drogul cel mai consumat în Romania, dar şi cel mai periculos. O singura doză, adică o „bilă”, costă între 20 şi 80 de lei, în funcţie de puritate, relaţia dintre dealer şi consumator, cantitatea cumpărată. Media este de 40-50 de lei pentru o doză, ne-a spus comisarul Ţone. În general, heroina se consumă în cartierele limitrofe ale Capitalei: Rahova, Ferentari, Pantelimon, Sălăjan, Bucureştii Noi, Militari, Drumul Taberei.
Pentru a evita să fie prinşi în flagrant, cei care vând droguri obligă dependenţii să consume chiar la locul tranzacţiei, acesta fiind, de obicei locuinţa traficantului. Alţi toxicomani consumă la domiciliu sau chiar în locuri publice ferite precum parcuri şi scări de bloc.
În ţară, toxicomanii aleg mai mult „iarba”, spune psihologul Claudia Constantinescu. Heroina rămăne în capitală şi în judeţele de graniţă (Constanţa, Timiş) pentru că, după spusele poliţiştilor, România este mai mult o ţară de tranzit pe „ruta Balcanică” a heroinei şi mai puţin o piaţă de desfacere.
Cocaina este mai puţin consumată pentru că şi pretul ei e mai mare. Se vinde la gram, cu preţuri cuprinse între 80 şi 130 de euro şi o consumă persoanele cu posibilităţi materiale peste medie. „Cocaina se prizează în anturaj, în anumite localuri, la petreceri private. Ca zone, aici avem zona centrală, cartierul Băneasa, Pipera, Herăstrău, Universităţii, Romană”, ne-a spus comisarul Cătălin Ţone.
Cannabisul costă între 20 şi 70 de lei pe gram şi se consumă în mediile studenţeşti: Regie, Agronomie, Titan, în parcuri, în localuri cu muzică live.
De curând au apărut şi în România noi droguri sintetice din categoria amfetaminelor, iar politiştii de la Antidrog au capturat în premieră în Europa de Est aceste substanţe. Este vorba de 2CB, Doet şi Dob, droguri foarte scumpe, care ajung până la 500-700 euro pe gram, dar sunt şi foarte concentrate. În 2009 s-au capturat şi timbre de LSD, impregnate cu substanţă, care se ţin sub limbă. Acestea se vând, în general, în cluburi, iar preţul este între 70 şi 150 de lei pentru un timbru.
Conform ultimului Raport Naţional privind Situaţia Drogurilor, vârsta de debut în consum este între 15 şi 19 ani, însă Cătălin Ţone ne-a spus că sunt şi excepţii în care copii sub 15 ani cad în capcana drogurilor:
„Copilul este de multe ori neglijat din punctul de vedere al atenţiei parentale şi, in aceste conditii, el se poate apropia lejer faţă de anumite cercuri în care cu o uşurinţă relativă poate debuta în consum. Şi de aici până la dependeţă nu mai e decât un singur pas”.
O afacere bănoasă
Substanţele care îi ruinează, din toate punctele de vedere, pe toxicomani îi îmbogăţesc rapid pe traficanţi.
Un kilogram de heroină pură pleacă din Afganistan, principala ţară de provenienţă, la preţul de maxim 700 euro, iar după ce este amestecat cu adjuvanţi şi împărţit în „bile”, poate ajunge, în România, chiar şi la 100.000 de euro. Nu este de mirare că Serviciul Antidrog a confiscat, în cadrul unei singure operaţiuni, pe lângă trei kilograme de heroină, zeci de mii de lei şi mai multe maşini de lux. În acelaşi timp, în cadrul operaţiunii „Alexandru”, au fost arestate 42 de persoane, adică întreaga reţea, de la cei trei cetăţeni bulgari care aduceau heroină în România, şi până la dealer-ii care o vindeau pe stradă.
Pentru a ajunge la un asemenea rezultat, însă, sunt necesare luni întregi de filaj, interceptări telefonice şi misiuni sub acoperire. Deşi sistemul antidrog, în totalitatea lui, este perfectibil, cel puţin în ce priveşte combaterea consumului şi traficului de droguri ne ridicăm la nivelul ţărilor cu „experienţă”. Poliţiştii români au fost felicitaţi chiar şi de DEA (Drug Enforcement Administration, din SUA) pentru succesul operaţiunilor desfăşurate.
Consumatorul este o victimă
După spusele comisarului Ţone, pedepsele sunt mari. Pentru traficul internaţional pedeapsa merge până la 25 de ani de închisoare. „În România, consumul propriu-zis nu se pedepseşte, însă deţinerea pentru consum se sancţionează cu închisoare între şase luni şi cinci ani, în funcţie de tipul drogului în cauză. Consumatorul care deţine, pentru o perioadă, droguri destinate consumului propriu, reprezintă o formă uşoară de pericol social deoarece poate atrage în capcana drogurilor şi persoanele din jur.”, mai spune şeful Serviciului Antidrog.
Din fericire, legislaţia în vigoare şi instituţiile de aplicare a ei consideră toxicomanii ca fiind victime, iar deţinerea pentru consumul propriu nu se pedepseşte, în general, prin condamnări definitive cu executare. Atunci când sunt prinşi, consumatorii sunt îndrumaţi către centrele de tratament şi programele de dezintoxicare. Dacă un consumator este implicat şi în trafic de droguri poate face dezintoxicarea în penitenciar.
Din păcate, mulţi toxicomani nu pot plăti ceea ce consumă în fiecare zi, aşa că se transformă în tâlhari sau hoţi. Obiectele pe care le fură (telefoane, casetofoane auto) le vând imediat, de obicei unor „intermediari”, care le duc în pieţele din Obor sau Rahova, în târgul din Vitan sau pe Valea Cascadelor.
Foarte mulţi sunt toxicomanii care îşi plătesc drogurile prin servicii făcute traficanţilor. Fie vând ei inşişi droguri, fie transportă colete dintr-un loc în altul, cu alte cuvinte devin „săgeţi”. Continuarea este uşor de bănuit: sunt prinşi, arestaţi, iar dacă refuză tratamentul sau colaborarea cu poliţia sunt condamnaţi. De aici intră într-un cerc vicios. Un fost condamnat are şanse foarte mici de a-şi găsi un loc de muncă şi a duce o viaţă normală, iar singura modalitate de „evadare” rămâne o nouă doză.
Urmărește-ne pe :contrast(8):quality(75)/https://pasalau1.dev.unica.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
;'%3E%3C/svg%3E)
