Ce pericole te pândesc când călătorești cu avionul

E ok să zbori cu avionul dacă ești gravidă? Dar dacă ești foarte în vârstă? Cu ce e recomandabil să te îmbraci? De ce ne dor urechile atunci când avionul coboară? Sunt doar câteva dintre întrebările frecvente care ne apar în minte atunci când ne gândim la zburatul cu avionul. Medicul Dragoș Tudose, ofițer al Forțelor Aeriene Române, ne lămurește toate aceste chestiuni și multe altele legate de eventuale pericole legate de călătoria cu avionul.

Ce efect are presurizarea cabinei înainte de decolare? Dar depresurizarea din timpul coborârii?

Avioanele comerciale au cabinele presurizate, dar presiunea barometrică este mai mică decât cea de la nivelul solului (760 mmHg la nivelul mării). Pentru cele mai multe avioane, presiunea din cabină este între 632 – 565 mmHg, valori care sunt atinse treptat pe parcursul ascensiunii din timpul decolării (la fel și cu revenirea la normal din timpul aterizării) și care reprezintă un compromis între necesităţile fiziologice ale organismului uman şi cele tehnice. Această presiune corespunde unei altitudini de 1500 – 2400 m şi are două consecinţe: hipoxia (mai puţin oxigen disponibil) şi expansiunea gazoasă în interiorul cavităţilor organismului.

Pasagerii cu boli pulmonare, cardiace sau sangvine nu tolerează bine hipoxia

Hipoxia este bine tolerată de pasagerii sănătoşi, care au mecanisme fiziologice compensatorii. Pasagerii cu boli pulmonare, cardiace sau sangvine nu tolerează bine hipoxia din cabina avionului. De aceea, înaintea zborului, aceşti pasageri trebuie evaluaţi medical pentru a stabili capacitatea lor de adaptare şi necesitatea administrării de oxigen sau alte măsuri speciale în timpul zborului.

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

Este bine ca pasagerii să înghită, să mestece sau să caşte periodic, iar copiii mici să primească o suzetă

Expansiunea gazoasă: în timpul decolării, aerul din urechea medie şi din sinusuri expansionează în afară prin căile naturale de comunicare ale acestor cavităţi cu cavitatea nazală (trompa lui Eustachio). La aterizare apare fenomenul invers. Aceste fenomene sunt bine tolerate atât timp cât aerul poate circula liber între aceste cavităţi. Pentru a facilita circulaţia aerului este bine ca pasagerii să înghită, să mestece sau să caşte periodic (copiii să primească sucuri iar cei mici – o suzetă).

Pasagerii cu infecţii ale urechii, nasului sau sinusurilor trebuie să amâne călătoria până la vindecare, deoarece congestia (inflamația) cailor aeriene împiedică circulaţia aerului, putând duce la durere, sângerare sau perforări în sfera ORL. De asemenea, este utilă evitarea consumului lichidelor şi alimentelor care formează gaze înaintea călătoriei cu avionul.

Există riscul să ne îmbolnăvim de la aerul recirculat în cabina avionului?

Mediul din cabina avioanelor moderne conţine 50% aer proaspăt adus din mediul extern prin intermediul motoarelor și 50% aer recirculat din cabină. Aerul din mediul extern se află la o temperatură foarte scăzută (sub –50⁰C la 11 000 de metri altitudine) şi este foarte uscat, umiditatea din cabină fiind inferioară nivelului minim necesar pentru confort (10-20%). Pentru evitarea disconfortului (piele uscată, ochi uscaţi) este recomandat consumul unor cantităţi adecvate de apă, sucuri şi limitarea consumului de alcool, ceai și cafea care accentuează pierderile de lichide din organism. Aerul recirculat este trecut prin filtre speciale (HEPA) care reţin microorganismele, particulele de praf şi fumul. Riscul de contaminare microbiană pe calea aerului recirculat este aproape inexistent, iar aerul adus din exterior este trecut prin temperaturile foarte înalte din motoare, deci practic este steril.

Spuneți-ne câte ceva despre riscul de tromboză asociat călătoriei cu avionul.

În prezent este acceptat faptul că zborurile de lungă durată sunt asociate cu un risc de tromboză venoasă profundă şi de embolism pulmonar, care poate fi fatal. Incidenţa acestor afecţiuni este mică şi se referă mai ales la pasagerii cu factori de risc adiţionali. La aceştia, tromboza venoasă poate apărea şi în condiţiile unor călătorii îndelungate cu trenul sau autobuzul, fiind descrisă „tromboza călătorului”. Tromboembolismul pulmonar este rareori observat după zborurile cu durată mai mică de 5 ore, descriindu-se după zborurile de cel puţin 12 ore. Riscul este mai mare la persoanele peste 50 ani, iar simptomele pot apărea în timpul zborului sau în primele 3 zile după zbor, uneori chiar după 2 săptămâni. Factorii de risc ai trombozei venoase sunt generali şi specifici aeronautici. Ultimii includ: relativa imobilizare a membrelor inferioare într-o poziţie puţin confortabilă – poziția șezând (vena poplitee, cea din spatele genunchiului, este comprimată), umiditatea scăzută a aerului din cabină, hipoxia hipobarică.

Cei cu proteze de șold sau de genunchi nu trebuie să zboare în primele trei luni de la operație

Măsurile profilactice de ordin genera, pot scădea riscul trombozei asociate cu zborurile de lungă durată. Cea mai importantă este evaluarea pacientului înaintea zborului. De exemplu, pacienţii care au suferit o intervenţie chirurgicală de protezare totală a şoldului sau genunchiului trebuie să amâne călătoria pentru cel puțin 3 luni.

În timpul zborului, cea mai importantă măsură profilactică este efectuarea exerciţiilor fizice cu membrele inferioare, cum ar fi flexia, extensia şi rotaţia gleznelor. Respiraţiile adânci, periodice, ajută întoarcerea venoasă şi circulaţia pulmonară. Se consideră că trebuie prudență la mersul prin cabină, deoarece există posibilitatea întâlnirii unor zone de turbulenţă. Pasagerii pot merge în avion şi în afara acestuia în timpul pauzelor pentru alimentarea cu combustibil.

Ce e bine să mâncăm și să bem în timpul zborului?

În timpul zborului trebuie consumate lichide precum apă şi sucuri necarbogazoase. Trebuie evitat consumul excesiv de alcool, deoarece acesta stimulează diureza şi scade capacitatea de mobilizare.

Există medicamente care pot afecta sănătatea dacă sunt asociate cu zborul?

Unele dintre ele sunt sedativele, care trebuie evitate din simplul motiv că scad capacitata de mobilizare a călătorului în caz de pericol. Contraceptivele orale şi terapia de substituţie hormonală sunt factori de risc recunoscuţi pentru tromboza venoasă, însă aceste substanţe nu trebuie întrerupte pe perioada zborului în cazul în care au o recomandare medicală. Şosetele elastice, cu compresie maximă la nivelul gleznei (20-30 mmHg) trebuie purtate de către persoanele cu risc de tromboză.

Aspirina s-a dovedit eficientă în reducerea riscului trombozei venoase şi tromboembolismului pulmonar. Administrarea unei jumătăți de tablete de aspirină cu câteva ore înaintea unui zbor de lungă durată poate avea un rol profilactic la persoanele fără contraindicaţii (alergie sau ulcer gastric).

Anticoagulantele orale nu constituie o contraindicaţie pentru călătoria cu avionul. Pasagerul trebuie să aibă o cantitate suficientă de medicamente, precum şi medicaţia antidot în cazul apariţiei unei hemoragii în timpul zborului (vitamina K fiole).

Ce precautii și contraindicații există la gravide legat de călătoria cu avionul?

Mediul unei aeronave comerciale nu este, în general, considerat periculos pentru o sarcină normală și în mod clar este un mod mult mai sigur și mai confortabil ca transport în timpul sarcinii în comparație cu cele mai multe alternative (autocar, vapor).

Poți zbura până în luna a opta de sarcină

Normele medicale actuale permit zborul în cazul însoţitoarelor de bord şi a femeilor pilot până la o vârstă a sarcinii de 13-26 săptămâni în funcție de caz. În cazul femeii pasager călătoria cu avionul se poate realiza până la 32 săptămâni de gestaţie. În timpul zborului, gravida pasager trebuie să fixeze centura de siguranţă în porţiunea inferioară a abdomenului, chiar deasupra pelvisului. Pe parcursul zborului se produce o uşoară deshidratare, de aceea femeia gravidă trebuie să utilizeze băuturi nealcoolice, negazoase. În intestin, gazele, datorită presiunii mai scăzute din cabina avionului, se pot dilata şi astfel se produce o compresie a uterului gravid.

Sarcina, cât şi lehuzia predispun la apariţia trombozelor venoase. Zborul creşte şi mai mult riscul de apariţie a acestor tromboze. Ca o măsură de prevenire a trombozei venoase, gravida trebuie să efectueze în timpul zborului mişcări ale membrelor inferioare, cel mai indicat fiind mersul.

Afectarea fătului pe durata zborului se poate datora următoarelor cauze: hipoxia relativă din cabina avionului; acceleraţiile; radiaţia cosmică; vibraţiile. Avortul spontan şi naşterea prematură se întâlnesc în acelaşi procentaj ca la celelalte gravide. Totuşi, dacă există avorturi spontane în antecedente sau un istoric de naşteri premature, femeii însărcinate nu i se recomandă să călătorească cu avionul.

Naşterea la bordul aeronavei este dificil de realizat din cauza lipsei personalului de specialitate, cât şi a unui spaţiu adecvat. Totuşi personalul însoțitor de zbor are o pregătire minimă pentru a asista o naştere, cât şi unele instrumente medicale şi materiale absolut necesare în trusa de urgenţă (foarfece şi pense sterile, feşe, comprese etc.).

De ce ni se face rău în avion și cum putem preveni acest lucru?

Răul de mişcare este un răspuns normal al organismului la niște stimulări anormale (expunerea la mișcări nefamiliare sau nenaturale) și un dezechilibru între informațiile pe care creierul le primește de la analizatorul vizual și cel vestibular.

Copiii sub doi ani nu au rău de avion

Răul de mişcare constă într-unul sau mai multe dintre următoarele semne şi simptome: ameţeală, durere de cap, paloare, transpiraţii, greaţă, vomă. Sunt descrise două cauze ale răului de mişcare: aerul turbulent din mediul extern şi manevrele de întoarcere a avionului.

Susceptibilitatea individuală la răul de mişcare variază: în timp ce copiii sub doi ani sunt relativi imuni, susceptibilitatea creşte la adolescenţi apoi scade odată cu vârsta; femeile sunt mai sensibile decât bărbaţii.

Pentru prevenirea răului de mişcare, este utilă menţinerea capului în poziţie verticală, prin sprijinirea lui pe spătarul scaunului sau prin fixarea lui cu ajutorul unei perne în jurul gâtului, mai ales în timpul manevrelor de întoarcere a avionului sau în timpul traversării unor zone turbulente. Când aceste măsuri nu sunt suficiente, se poate apela la medicaţia profilactică, dar multe dintre medicamentele antiemetice clasice nu prea au efect în răul de mişcare.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și:

Ți-e frică să zbori cu avionul? Ia aminte la sfaturile unui pilot cu 40 de ani experiență

Butonul secret care îți oferă mai mult spațiu în avion.

gsp.ro

Anamaria Prodan a pozat fără haine pentru cel mai nou proiect » Iubitul ei, Ronald Gavril, a reacționat imediat

Urmărește-ne pe Google News