Cum previi bolile cardiovasculare

Învaţă să deosebeşti grăsimile bune de cele rele şi construieşte-ţi meniurile astfel încât să micşorezi riscul apariţiei bolilor cardiovasculare.
Doi din trei români suferă de boli cardiovasculare. Există însă o legătură strânsă între alimentaţie şi aceste boli, iar această legătură trece prin colesterol. Dacă depăşeşte limitele normale, colesterolul devine unul dintre principalii factori de risc cardiovascular. Fă un bine inimii tale şi repetă-ţi analizele de sânge periodic, ca să ştii ce nivel are colesterolul şi să poţi acţiona în consecinţă. Iar dacă tu eşti bine, ai grjă de cei dragi ţie şi sfătuieşte-i să îşi verifice şi ei colesterolul! Este primul pas, dar unul foarte important, în lupta pentru sănătatea inimii tale. Practicarea exerciţiilor fizice cu regularitate şi respectarea unei diete echilibrate, în care să reduci consumul de grăsimi saturate, de origine animală (aşa-numitele grăsimi rele) sunt paşii pe care trebuie să îi urmezi pentru a menţine valorile colesterolului în limite normale.

Ce influenţează nivelul colesterolului

Două sunt cauzele principale care duc la creşterea nivelului de colesterol în sânge: alimentaţia şi moştenirea genetică. Dacă moştenirea genetică nu o poţi schimba în niciun fel, poţi cu siguranţă să te îngrijeşti de ce pui în farfurie. Dintre toţi nutrienţii, grăsimile sunt cele care influenţează semnificativ nivelul colesterolului din sânge. Astfel, grăsimile saturate, cunoscute popular sub denumirea de „grăsimile rele“, cresc fracţiunea de colesterol rău (LDL – cel care se lipeşte pe interiorul vaselor sangvine şi le strică structura peretelui). Principalele surse de grăsimi saturate sunt untul, smântâna, lactatele grase în general, carnea grasă de vită şi cea de porc, slănina. De cealaltă parte sunt grăsimile nesaturate, de origine vegetală sau din peşte, care sunt grăsimi bune. Ele scad nivelul de colesterol rău şi îl cresc pe cel bun (HDL). Aşa stând lucrurile, e recomandabil să reduci consumul de grăsimi saturate şi să le înlocuieşti cu grăsimi nesaturate, mult mai sănătoase: uleiuri vegetale (de măsline, de in, de rapiţă, floarea-soarelui) şi margarinele de nouă generaţie, bogate în grăsimile esenţiale Omega 3 şi Omega 6, fructe oleaginoase, peşte gras. Cu ajutorul legumelor, fructelor, cerealelor şi proteinelor de calitate, vei completa o dietă echilibrată. Iar dacă adaugi la această dietă şi puţină mişcare în fiecare zi, s-ar putea să fii… ce-a de-a treia persoană din statistici, cea care nu are probleme cardiace.