10 semne că eşti prea sensibilă

Sensibilitatea e o temă… delicată. Cât de sensibilă eşti şi ce înseamnă asta pentru interacţiunile tale sociale?
Până mai deunăzi, sensibilitatea era o trăsătură pusă pe seama femeilor, asociată cu delicateţea, amestecată cu fragilitatea şi confundată cu feminitatea însăşi. Astăzi, ştim destul de bine că aceste melanjuri sunt neadevărate şi au rămas cel mult nişte romanţări ale unei realităţi care aminteşte mai degrabă de junglă decât de vremea trubadurilor şi a domniţelor. Totuşi, asexuată aşa cum o înţelegem acum, sensibilitatea există. Am adunat cele mai importante zece semne ale sensibilităţii. Tu în ce măsură te regăseşti aici?

Ce înseamnă să fii sensibilă?

Înainte de prăjitura propriu-zisă, să citim eticheta: ce înseamnă să fii sensibilă? Sensibilitatea este (în sens propriu) o proprietate care permite corpului şi psihicului nostru să fie conectat la mediul  înconjurător. Sensibilitatea vizuală, auditivă, tactilă ne ajută să vedem, să auzim, să simţim, pe scurt să fim în contact cu mediul care ne înconjoară. Sensibilitatea mai mare sau mai mică ne face mai atenţi,mai receptivi sau dimpotrivă. Evident, sensibilitatea se traduce şi în plan emoţional, asimilându-se noţiunii de empatie (sau cât de uşor ne este să ne punem în pielea altuia) şi de fragilitate emoţională. Evident, sensibilitatea devine perturbatoare în sensul în care oscilaţiile emoţio-nale sunt mari la evenimente considerate de mică importanţă. Cu alte cuvinte, ceea ce înţeleg psihologii prin sensibilitate (aşa cum o tratăm în acest articol) este de fapt uşurinţa cu care starea emoţională poate fi schimbată radical în sens negativ de factori externi. A-ţi pierde cumpătul, a-ţi ieşi din minţi, a-ţi ieşi din fire, a fi oarbă de furie sunt tot atâtea nume pentru o sensibilitate accentuată.

Semne că eşti prea sensibilă:

1 Te deranjează remarci ale unor persoane care nu ar trebui să conteze. Scenariu: Mergi pe stradă şi te uiţi neîncrezătoare în jur. Te gândeşti că persoanele pe lângă care treci sau cu care te întâlneşti pe parcursul unei zile, pe care nu le cunoşti, care nu te cunosc pe tine te-ar putea evalua şi judeca. Inconştient: de fapt, tu eşti critică cu ceilalţi tocmai pentru că nimeni nu se compară cu tine.

2 Te temi de evaluări până în punctul în care ai face orice să le eviţi. Scenariu: La şcoală, nu ţi-au plăcut niciodată evaluările. Te treceau toate fricile şi se activau toate relele din lume dacă erai în situa-
ţia de a demonstra ceva. Parcă atunci te încurcai mai tare, chiar dacă ştiai „lecţia“. Inconştient: Ţi-e teamă de un posibil eşec care ar putea să-ţi ştirbească din imaginea pe care o proiectezi în faţa celorlalţi. De fapt, nu eşti aşa de încrezătoare pe cât vrei să laşi să se vadă. 

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

3 Te sperie mult schimbările şi lucrurile neplanificate sau necunoscute. Scenariu: De câte ori nu ţi s-a întâmplat să refuzi o propunere de excursie sau ieşire în oraş doar pentru că era spontană, neprevăzută şi neplanificată dinainte? Chiar dacă în sinea ta ai merge, ţi se pune un nod în gât şi pe gură iese „nu“. Inconştient:  ţi-e teamă să nu care cumva să-ţi scape lucrurile de sub control. Dacă ai un plan, nu poate să te deturneze nimic şi nimic rău nu se poate întâmpla. Veşti proaste: nu ai control tot timpul în orice situaţie, aşa că lasă hăţurile invizibile, te dor braţele degeaba.

4 Ţi s-a spus de nenumărate ori că eşti o persoană dificilă. Scenariu: De-a lungul timpului, oamenii apropiaţi ţi-au dat de înţeles, mai pe ascuns, mai pe şleau, că nu eşti chiar întruchiparea relaxării, ci mai degrabă o persoană pe lângă care se merge ca pe coji de ouă. Auci! Inconştient: Comportându-te răutăcios cu cei dragi, fiind puţin tolerantă şi nerăbdătoare e ca şi cum le testezi dragostea: „Mă iubeşti şi atunci când sunt rea cu tine?“. Doar că prăjitura asta devine cam amară cu timpul. Nimănui nu-i place să fie testat la nesfârşit. Şi da, oamenii au limite.  

5 Emoţiile tale sunt explozive. Eşti gata fie să te prăpădeşti de râs, fie să plângi din te miri ce, te enervezi repede. Trăirile tale sunt mereu la suprafaţă şi cu greu le poate cineva opri. Adevărul e că nici nu prea poţi disimula. Asta e cu dus şi-ntors. E de bine atunci când îi molipseşti pe alţii cu bună-dispoziţie. E de rău când îi tragi în jos cu toanele tale. 

6
Mai des ţi se întâmplă să nu fii mulţumită de lucruri decât să fii mulţumită. E greu să te mulţumească ceva sau cineva. Parcă ţi-e mai uşor să critici, să găseşti nod în papură, să fii cârcotaşă, decât să apreciezi ceva. Îţi dai seama acum cât poate fi de (ne)atrăgător pentru cineva să vină să-ţi solicite părerea pentru ceva important pentru el?
7 Relaţiile cu unii oameni sunt absolut dificile. Nu ştiu cum se face, dar tu, faţă de multe alte persoane, ai antipatii numeroase. Mai mult sau mai puţin pe faţă, sunt unele persoane care pur şi simplu nu-ţi plac. Mai ţii minte dacă vreunul dintre cei de pe „lista neagră“ ţi-a făcut cu adevărat ceva pentru care merită să ţii ranchiună? 

8 Te afectează o serie mare de lucruri, dar prea puţine te fac fericită. Optimiştii ar putea spune despre tine că eşti pretenţioasă. Pesimiştii ar spune că eşti veşnic nemulţumită. Adevărul e că ceea ce ţi se pare ţie demn de a se întâmpla e mult prea rar sau greu de obţinut. Să fie ştacheta prea sus ca să-ţi permiţi să fii mulţumită? 

9 Ţi se pare că ţi se cuvin lucruri şi te superi când nu se întâmplă când şi cum vrei tu. Ai în minte un fel de
plan. Este despre un fel de viaţă. E chiar viaţa ta, descrisă în cele mai mici detalii. Ştii exact ce vrei să se întâmple. Problemele apar când planul tău nu coincide cu realitatea. Şi atunci izbucneşte un mic Armaghedon. Din nou veşti proaste: planurile nu se îndeplinesc mereu întocmai. Nici măcar planul B. 

10 Dacă nu eşti vioara întâi, preferi să nu concertezi deloc. Ce bine e când lumea din jur îţi dă locul care ţi se cuvine: în autobuz, în carieră (nu aceea de piatră), în faţa tuturor muritorilor de rând.
Dacă nu eşti în rolul principal, preferi să nu joci în piesă. Nu te mulţumeşte să fii vioara a doua. Poate că aşa eşti şi nu e neapărat rău să-ţi cunoşti  valoarea. Dar gândeşte-te o clipă: o singură vioară poate suna mai bine decât o orchestră întreagă?

Cât de mult e prea mult?

Acum, că ai trecut prin listă, probabil că ţi-ai făcut o părere despre cât de predispusă eşti la a fi sensibilă sau nu. Poate că eşti îngrijorată de câte semne ai găsit sau poate te-ai recunoscut în prea puţine ca să conteze. Măsura adevărată a faptului de a-ţi face sau nu griji cu privire la ce ai găsit aici este cât de deranjante sunt, pentru tine şi pentru cei din jurul tău,semnele în care te recunoşti mai sus. Opreşte-te o clipă şi gândeşte-te: ţi s-a adus vreodată o acuză de genul celor de mai sus? Te-ai simţit prost dintr-unul din motivele menţionate? Apoi, vezi cât de mult ţi-a perturbat sau îţi perturbă asta existenţa şi abia atunci poţi decide dacă e momentul unei schimbări pentru tine.

gsp.ro

Anamaria Prodan a pozat fără haine pentru cel mai nou proiect » Iubitul ei, Ronald Gavril, a reacționat imediat

Urmărește-ne pe Google News