:contrast(8):quality(75)/https://static.unica.ro/wp-content/uploads/2010/12/alin_01.jpg)
Una dintre cele mai dure bătălii din războiului civil al sexelor se dispută pe câmpul de luptă al chiuvetei din bucătărie. Acolo, printre tigăi năclăite şi farfurii pline…
de sos, se conturează unul dintre cele mai intense litigii ale postmodernităţii în spaţiul domestic.
Sunt un fan al acestei operaţiuni casnice numită spălatul vaselor
E oarecum paradoxal că, pe măsură ce evoluţia detergenţilor degresanţi a ajuns să încorporeze tehnologie din domeniul biochimiei celei mai avansate, cuplul a ajuns să aibă o temă preferată de dispută din spălatul vaselor. Pe vremea când bunică-mea spăla ceaunele cu leşie problema asta nu exista.
Nici când a apărut TIX-ul – un soi de Cif comunist – cu care maică-mea se chinuia să frece o cratiţă câte-o jumătate de oră. Personal, sunt un fan al acestei operaţiuni casnice numită spălatul vaselor. Pur şi simplu mângăierea meticuloasă a farfuriilor cu buretele îmibat de clăbuc, sub apa călduţă a robinetului, e o activitate care mă calmează şi mp aşează confortabil pe gânduri.
Practic, spălatul vaselor oferă un răgaz, e o strategie de a obţine confort mintal, un mod de evadare din lumea dezlănţuită pentru a intra în universul sinelui gânditor.
Mereu m-am gândit că nu degeaba Agahta Christie îşi concepea intrigile poliţiste în timp ce spăla vasele. Dar, dincolo de această pasiune inedită pentru un bărbat, trebuie să recunosc că spălatul vaselor poate reprezenta o activitate neplăcută, mai ales atunci când e vorba de tigăi, oale şi crătiţi de dimesiuni mari, pe care trebuie să le degresezi temeinic.
Însă tehnologia contemporană a încercat să aplaneze şi acest conflict casnic: a pus la dispoziţia familiilor maşina de spălat vase. Nu cunosc multe familii româneşti în bucătăriile cărora să existe genul ăsta de utilaje.
Citeşte continuarea în pagina următoare.
Urmărește-ne pe :contrast(8):quality(75)/https://pasalau1.dev.unica.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
;'%3E%3C/svg%3E)
