Andi Vasluianu: “Pot să joc un spectacol de mii de ori. Pentru că nu-i același spectacol, niciodată nu-i același.”
:contrast(8):quality(75)/https://static.unica.ro/wp-content/uploads/2015/01/DSC0882-Exposure.jpg)
Când ai simțit prima oară că vrei să fii actor?
Mi-am dorit dintotdeauna, dar de pe la 11 ani am dovada. Avea soră-mea un oracol, și la întrebarea ce vrei să te faci când vei fi mare, eu am scris actor. Am amintiri din școala generală, unde se făceau serbări cu scenete de teatru, și eu nu eram în ele. Mă uitam și îmi doream foarte tare să fiu acolo. Eram fascinat de lumina de pe scenă. Pe urmă tatăl meu m-a dus la teatru, bunicul meu era regizor la Teatrul Nottara, și el ne făcea rost de bilete, și la alte teatre. Și am tot fost. Taică-miu mi-a luat și un abonament la cinematecă, am devenit pasionat de teatru, de filme, de lumea asta, neștiind exact ce-nseamnă ea. Eu cred că a trebuit pur și simplu să fac asta, nici măcar nu simt că am făcut eu prea multe. Cred că așa a trebuit să se-ntâmple. Sunt făcut pentru meseria asta. Și îmi place să caut în meseria asta, îmi place să greșesc în meseria asta, îmi place pur și simplu.
Dacă n-ai fi făcut asta, există ceva ce crezi că ți-ar fi adus la fel de multă împlinire?
Da, sunt convins că există o grămadă de alte meserii. Plecând de la sport, pentru că-mi place sportul foarte mult, cred c-aș fi fost un antrenor de fotbal foarte bun. Sau profesor. M-atrage zona de pedagogie, m-ar atrage să predau și la U.N.A.T.C.
Și? De ce nu faci asta?
Nu vreau să fac doctoratul. Nu cred în asta, mi se pare o prostie. E peste înțelegerea mea. Nu ajunge experiența pe care o am? Faptul că ar trebui să scriu 200 și ceva de pagini, să aberez despre ceva în care nu cred, mi s-ar părea absurd.
Urmărește-ne pe :contrast(8):quality(75)/https://pasalau1.dev.unica.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
;'%3E%3C/svg%3E)
