Magda Matache: „România are o datorie imensă faţă de romi”

Deportarea sutelor de romi din Franţa reprezintă o expulzare mascată, însă România are o datorie imensă faţă de aceştia, consideră directorul executiv al Fundaţiei…
… Romani CRISS, Magda Matache.

În faţa deciziei statului francez de a bloca libertatea de circulaţie, comunităţile de romi iau calea României, pentru a întoarce şi celălalt obraz, în faţa discriminării şi a dezinteresului autorităţilor.

Pe fondul expulzărilor recente şi a eternelor problemele cu care confruntă minorităţile rome, am rugat-o pe Magda Matache să ne vorbească pe larg despre principalele obstacole privind integrarea romilor.
 
Care sunt cele mai acute probleme cu care se confruntă romii în România şi străinătate?
 
Aproape 500 de ani de robie au avut o contribuţie enormă la lipsa de oportunităţi egale şi la contrucţia atitudinilor populaţiei faţă de acest grup etnic.   
Accesul la diferite drepturi este îngrădit de instituţii, din păcate, uneori, la presiunea majoritarilor. Dorinţa celorlalţi de a nu avea vecin rom şi rasismul unora conduc la multe situaţii de evacuări forţate sau de demolare a locuinţelor, fie ele şi improvizate. Acestor familii nu li se oferă locuinţe provizorii şi rămân în stradă cu copii şi bătrâni.  

Urmează abandonul şcolar, problemele de sănătate şi imposibilitatea de a găsi un loc de muncă. De asemenea, accesul la servicii este îngreunat şi de modul în care românii gândesc şi acţionează faţă de romi.
 
Ce părere aveţi despre decizia Franţei de a deporta romii?

Scopul măsurilor luate a fost şi este de a limita accesul romilor din România şi Bulgaria pe teritoriul Franţei. Nu se poate ca un stat să îmi cumpere dreptul la libera circulaţie, să-mi dea bani pentru că eu să renunţ să mă reîntorc în Franţa, chiar dacă legea îmi permite să mă întorc.

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

Nu cred că suma de 300 euro este gândită ca un ajutor umanitar în sine, ci mai degrabă reprezintă o expulzare mascată, o blocare a libertăţii de circulaţie.

Pe tine ce te-a determinat să te implici în proiecte de ajutorare a minorităţilor rome?

Un rol important l-a avut tatăl meu, care a fost implicat în mişcarea civică a romilor încă de la începutul anilor 90. Cum multe dintre întâlnirile activiştilor aveau loc la noi acasă, am crescut cumva în acelaşi timp cu mişcarea civică a romilor.

După moartea lui, în 1994, am considerat că am şi o responsabilitate.
 
Cum îi ajută această organizaţia Romani CRISS pe romi?  

Oferim asistenţă legală în cazuri de discriminare, abuz şi violenţă, avem proiecte de intervenţie socială şi realizăm studii, cercetări în comunităţi de romi. Toate aceste activităţi, de la jurisprudenţă la crearea unor modele de acţiune, până la culegerea de date statistice sunt folosite că instrumente de lobby în creionarea politicilor publice.

Ca exemple, aş menţiona contribuţia Romani CRISS la modificarea legislaţiei antidiscriminare în România, desegregarea copiilor romi în şcoală, mediatorul sanitar şi grădiniţele de vară.
 
Ce eficienţă au aceste demersuri în România?

Am pornit la drum cu „Paşi strategici pentru îmbunătăţirea accesului la educaţie al copiilor romi”, primul proiect strategic cu finanţare din Fondul Social European al organizaţiei noastre, pe care îl implementăm în 90 de şcoli din 20 de judeţe.  
 
Am reuşit să realizăm cluburi ale mamelor, ore de educaţie interculturală, ateliere de pictură, poezie, teatru, confecţionare păpuşi, lectură, sau „seara bunicilor”, în vederea cunoaşterii interculturale şi recunoaşterii contribuţiei fiecărei etnii la patrimoniul istoriei locale şi a remedierii şcolare.  

Citeşte continuarea interviului pe pagina următoare.

gsp.ro

Anamaria Prodan a pozat fără haine pentru cel mai nou proiect » Iubitul ei, Ronald Gavril, a reacționat imediat

Citeşte continuarea pe pagina următoare: 1 2

Urmărește-ne pe Google News