Mobbing-ul, violenţa la locul de muncă

Dacă eşti hărţuită psihic, stigmatizată de colegi sau superiori prin zvonuri, intimidări, umiliri constante, discreditare şi izolare, înseamnă că eşti victima mobbing-ului, un fenomen care există…
există   de mult timp, însă nu este cunoscut la noi în ţară.

Termenul de mobbing provine din limba engleză şi a fost folosit mai întâi pentru a descrie acel comportament al animalelor care atacă în vederea izolării un anumit membru al grupului. Din păcate, nu numai animalele au acest comportament, ci şi oamenii.

Ce este mobbing-ul

„Mobbing-ul la locul de muncă este o formă de agresiune psihică, exercitată şi repetată în timp, mai mult sau mai puţin intenţionat de unul sau mai mulţi agresori faţă de un singur individ, prin acţiuni negative, menite să izoleze persoana vizată”, explică dr. Mencarelli, reprezentanta asociaţiei italiene CLOM, specializată pe resurse umane.

În Italia, unde fenomenul este mai cunoscut decât la noi există şi un centru menit să ajute victimele fenomenului de mobbing.

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

Dr. Mencarelli citează un studiu irlandez din 2001 care spune că 8% dintre angajaţii europeni, adică aproximativ 20 de milioane de persoane, au fost victimele fenomenului de mobbing. Însă cifra ar fi în realitate mult mai mare pentru că aceste persoane fie nu ştiu să recunoască fenomenul, fie nu vor să spună că sunt victime de ruşine sau de teamă că îşi vor pierde locul de muncă.
Un alt sondaj realizat în 2006 arată că 5% dintre angajaţii europeni au fost supuşi unei forme de violenţă la locul de muncă.

Firmele mari sunt adesea terenul de desfăşurare al atacurilor de tip mobbing, iar domeniile cele mai afectate sunt sănătatea, educaţia, sectorul hotelier şi al restaurantelor.

Femeile sunt cele mai afectate

Cele mai afectate sunt femeile, în special cele tinere, care se luptă cu agresiuni venite din partea bărbaţilor. Ele cad victime mobbing-ului de tip descendent, adică de la superior la subordonat, de tip ascendent, de la subordonat la superior, dar şi hărţuirilor sexuale. Victima fenomenului de mobing este jignită, umilită, izolată, munca sa este subapreciată, criticată, sabotată, iar rolul sau în firmă şi capacităţile sale profesionale sunt subapreciate în mod voit. Aceste atacuri se manifestă sub formă de zvonuri, umiliri, intimidări, discreditări.

Totuşi, dacă un coleg a lansat un zvon despre tine asta nu înseamnă că automat eşti o victimă a mobbing-ului. Pentru a fi catalogate drept mobbing atacurile la adresa ta trebuie să îndeplinească anumite condiţii: să fie frecvente, constante, să se întindă pe cel puţin şase luni, să existe o intenţie negativă din partea agresorului. De asemenea, victimele mobbing-ului sunt lipsite de apărare în faţa celor care le vo răul.

Dr. Mencarelli spune că orice angajat poate deveni o victimă, însă unele persoane sunt mai expuse. Este vorba de persoanele foarte muncitoare şi implicate în activitatea lor, cele creative şi pline de idei. Foarte adesea sunt vizaţi şi angajaţii cu capacitate de muncă redusă sau cei care sunt diferiţi din punct de vedere social şi socio-cultural.

În acestă ultimă categorie intră imigrantii, minorităţile sexuale şi orice altă persoană care este, într-un fel sau altul, diferită. O categorie aparte sunt acei angajaţii care au refuzat să ia parte la activităţile ilicite sau imorale ale colegilor.

Psihologul italian avertizează că mobbing-ul poate avea efecte devastatoare asupra sănătăţii morale şi fizice. „Imposibilitatea de a răspunde atacurilor provoacă depresii, probleme psiho-somatice, dependenţe de alcool, tutun, droguri, tulburări de anxietate, atacuri de panică, pierderea încrederii în sine şi a eficienţei in munca”. Are de suferit nu numai victima, ci şi familia ei, compania în care lucreaza şi statul.  

Ce pot face victimele

Foarte important este să fim informate şi să recunoaştem semnele acestui fenomen, ne avertizează dr. Mencarelli. De la primele semnele trebuie să ţii seama de orice atac şi să păstrezi, pe cât posibil, copii ale mesajelor sau scrisorilor care conţin ameninţări, intimidari, etc. Acestea îţi vor folosi dacă este cazul să te plângi unui superior sau unei instituţii.

Chiar dacă intenţia agresorului este să te izoleze şi să te provoace, este foarte important să nu-ţi pierzi cumpătul şi să păstrezi deschise toate căile de comunicare posibile, atât cu superiorii, cât şi cu colegii sau cu instituţii care îţi pot apăra drepturile.

Dacă superiorii sau cei responsabili cu resursele umane nu îţi iau apărare în faţa agresorului te poţi adresa justiţiei. Cel puţin teoretic pentru ca, practic, puţine sunt femeile care au timpul, răbdarea şi resursele necesare pentru a da îm judecată o mare companie.

Dr. Mencarelli spune că şi firmele ar trebui să contribuie la stoparea fenomenului de mobbing informând anagajaţii şi construind o cultură care să nu permită actele de violenţă.

„Fenomenul există în România numai că nu s-a discutat despre mobbing până acum, nu a fost cunoscut sub această denumire”, spune Cristina Tomescu, reprezentanta Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV).

Instituţia urmează să întreprindă un studiu privind fenomenul de mobbing şi discriminarea femeilor la locul de muncă. Acest studiu face parte din proiectul „Femeia contează!”, lansat ieri, de asociaţia COLFASA în colaborare cu o serie de asociaţii româneşti.

Proiectul „Femeia contează!” beneficiază de finanţare europeană şi îşi propune să prevină şi să combată cazurle de discriminare în rândul femeilor, în special fenomenul de mobbing. Studiul desfăşurat de ICCV va fi doar prima fază a proiectului „Femeia contează!”. Urmează campanii de sensibilizare a opiniei publice privind egalitatea de şanse, precum şi înfiinţarea unui centru de orientare, salvgardare şi tutelă a femeilor victime ale fenomenului de mobbing.

Foto: Shutterstock

gsp.ro

Anamaria Prodan a pozat fără haine pentru cel mai nou proiect » Iubitul ei, Ronald Gavril, a reacționat imediat

Urmărește-ne pe Google News