Mâncarea ecologică, cea mai bună asigurare de sănătate

Doar 2% din suprafaţa agricolă a ţării este folosită pentru culturi ecologice. Producţia este slabă, dar nici consumatorii nu se înghesuie să cumpere legume şi fructe fără pesticide şi îngrăşăminte chimice.
Agricultura pe termen lung ar trebui făcută în sistem ecologic, dar viitorul ei depinde de alegerea pe care cumpărătorii o fac la raft. Produsele româneşti cu sigla „ae” (agricultură ecologică) sunt rare şi cu preţuri peste medie. Greu găseşti roşii sau mere cultivate în pământ curat, fără substanţe dăunătoare. Fermierii care au curajul să facă agricultură ecologică sunt puţini şi se confruntă cu greutăţi financiare mari. Trebuie să dispui de o mică avere ca să pui pe picioare o fermă ecologică de legume. „Până acum, în niciun an nu ne-am amortizat munca depusă. Nu mai vorbesc de investiţii! Abia anul acesta sperăm să scăpăm de pierderi, în niciun caz să avem profit”, îmi spune Alexandru Dumbravă. Alături de tatăl său, Marin Dumbravă, a început să cultive legume şi fructe în sistem ecologic din anul 2007.

Legumele bio, slab apreciate

Ferma lor, BioDumbrava, se află la numai 15 kilometri de Bucureşti, în comuna Joiţa, dar nu au avut mare succes în pieţele din Capitală. „Nu toţi oamenii cunosc avantajele produselor ecologice. Am făcut greşeala să ieşim pe piaţă, la tarabă, cu roşiile noastre. Am întâlnit destule priviri ironice”, îmi spune Alexandru, zâmbind. „Legumele bio nu sunt perfecte, ca acelea din import, şi puţini au apreciat marfa noastră. Am fost atunci la un pas de a renunţa. Acum ne adresăm unor consumatori avizaţi, pe internet. Atragem clienţii care ştiu că preţul pe care îl plătesc acum îi scuteşte să cumpere medicamente mai târziu. Legumele şi fructele ecologice reprezintă cel puţin jumătate dintr-o asigurare de sănătate pe viaţă”, este convins tânărul fermier. BioDumbrava se află în proces de conversie şi va primi curând certificatul din partea Austria Bio Garanţie. Cultura ecologică a devenit, între timp, mai mult decât o afacere pentru cei doi fermieri. „Este un mod de viaţă. Inspectorii austrieci nu vin doar să verifice calitatea solului, ei controlează şi modul în care ai înţeles cum trebuie făcută corect agricultura ecologică. Regulile trebuie respectate cu stricteţe”, menţionează Alexandru.
Pe pământul lor, doar apa şi îngrăşămintele organice hrănesc legumele, iar când sunt atacate de vreo boală, le oblojesc cu macerate din plante medicinale. „Munca cea mai obositoare este lupta cu buruienile, pentru că nu putem folosi ierbicide. Dar, când văd zâmbetul pe faţa clienţilor mei şi când primesc aprecierile lor, merită să continui”, spune Marin Dumbravă.

► AGRICULTURA VIITORULUI SE BAZEAZĂ PE SUBVENŢII

Jumătate din producţia de cereale sau de fructe cultivate ecologic pleacă la export, iar cererea este tot mai mare de la un an la altul. Cu toate acestea, fermierii români nu pot vorbi de profituri mari, aşa că subvenţiile oferite anul acesta de Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură sunt salvatoare. Spre exemplu, cei care cultivă legume, inclusiv ciuperci, pot primi 335 de euro la hectar, iar cei care au livezi sau vii ecologice au dreptul la 393 de euro pe hectar. Dar nu trebuie să aibă datorii către bugetul de stat. „Orice fel de sprijin acordat fermierilor ecologişti este bine-venit. Faptul că în acest an, şi sper ca şi în anii următori, toţi fermierii ecologişti vor primi subvenţii este un semn bun pentru viitorul agriculturii ecologice. Dacă ar putea fi sprijinit şi sectorul de procesare, atunci preţul produselor ecologice va scădea semnificativ”, ne-a declarat dr. ing. Ion Toncea, preşedintele Federaţiei Naţionale de Agricultură Ecologică.