Ghidul plantelor medicinale. Află la ce le poţi folosi!

Află care sunt principalele proprietăţi ale plantelor şi cum poţi să le foloseşti!
Uleiul farmaceutic de ricin este un purgativ drastic, a cărui acțiune se datorează acidului ricinoleic. Acesta stimulează receptorii din mucoasa intestinului subţire, accentuând mișcarea intestinului, care provoacă defecația în circa trei-cinci ore de la administrare. Datorită eficienței sale, se poate recurge la el și în cazul otrăvirilor, pentru curățarea tractului digestiv. Nu este indicat în constipația cronică, pentru că, deși tratează simptomele, nu elimină cauza.

RICIN (RICINUS COMMUNIS)

Uz intern: în funcție de vârstă, dozele purgative sunt cuprinse între 10 şi 15 g. Pentru mascarea gustului neplăcut, se poate administra în sucuri naturale sau în siro-puri. Nu trebuie depășite dozele, pentru că poate fi toxic.
Când îl recoltezi: Chiar dacă se găsește la noi în țară, neprelucrat bine poate fi toxic. Este de preferat să fie cumpărat din farmacii.

RĂCHIŢAN (LYTHRUM SALICARIA)

Datorită substanţelor antibiotice pe care le conțin, extractele din această plantă inhibă dezvoltarea florei patogene intestinale. Extern, are acţiune astringentă şi cicatrizantă, în special în ulcere varicoase. Se recomandă pentru acţiunea astringentă si antidiareică în diaree şi dizenterie. Nu prezintă contraindicații.

Uz intern: sub formă de decoct preparat dintr-o lingură de plantă la o cană cu apă. Se beau două-trei căni pe zi. Din pulberea fină de plantă uscată se ia câte o linguriţă de două-trei ori pe zi.
Uz extern: ca decoct concentrat, preparat din două-trei linguri de plantă la o cană cu apă, sub formă de comprese. Tinctura se va utiliza, pentru comprese, diluată 1:1.

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

RODIE (PUNICA GRANATUM)

Planta întreagă are acțiune antibacteriană, antivirală și astringentă, însă acest remediu trebuie folosit cu multă precauție, deoarece supradozele sunt toxice și pot fi fatale. Fructele sunt comestibile și conțin zaharuri, acid citric și vitamina C. Au un efect ușor astringent, cardiac, bun pentru stomac și pot calma febra. Florile sunt utile în dureri de stomac și tuse. Florile, frunzele și semințele au, în amestec, efect vermifug. Partea exterioară a scoarței, riguros dozată de specialiști, este antidiareică.

Uz intern: fructele se consumă, ca atare, sub formă de șerbet sau sirop. Celelalte părți ale plantei se pot administra doar sub formă de produse fitofarmaceutice, conform prospectului.
Când o recoltezi: Nu crește la noi în țară, dar se găsește în comerț.

RIDICHIE (RAPHANUS SATIVUS)

Ridichile de iarnă sunt indicate în caz de pietre la rinichi sau bilă. Sunt utile și în insuficienţa hepatică, colecistită şi alte afecţiuni ale ficatului. Se folosesc pentru a ajuta „stomacul leneş” şi împotriva aerofagiei. Sucul de ridichi este indicat în afecțiuni respiratorii.

Uz intern: se consumă rase sau sub formă de suc (de preferat, în amestec cu suc de morcovi). Se iau 30-40 g cu 15 minute înainte de mese. Se poate face sirop din ridichi tăiate felii, peste care se presară zahăr şi se acoperă. După 24 de ore, se strânge sucul, administrându-se trei-patru linguriţe pe zi.
Uz extern: se aplică ridiche rasă local. Provoacă ameliorarea stărilor congestive ale plămânilor sau ficatului.
Când le recoltezi: Se pot recolta până toamna târziu, dar înainte de maturarea completă, pentru că devin iuți.
Foto: Thinkstock

gsp.ro

Anamaria Prodan a pozat fără haine pentru cel mai nou proiect » Iubitul ei, Ronald Gavril, a reacționat imediat

Urmărește-ne pe Google News