Cristian Ene consideră că metadona este o adevărată afacere pentru cei care conduc centrele de tratament, în jurul acestora creându-se adevărate reţele de trafic. „Directorii acestor centre se comportă exact ca traficanţii de droguri”, a declarat preşedintele FORAD.
Şi cei care s-au confruntat, direct sau indirect, cu problema drogurilor au păreri asemănătoare. „Tratamentul fratelui meu l-am făcut acasă pentru că în spitalele unde se presupune că ar trebui trataţi este o situaţie absolut revoltătoare. În loc să te vindeci mai rău te îmbolnăveşti psihic şi, în plus, pe acolo circulă drogurile la fel ca şi pe stradă”, ne-a spus Alina, care l-a ajutat pe fratele ei sa scape de dependenţă.
Comisarul de poliţie Cătălin Ţone, şeful Serviciul Antidrog Bucureşti, ne-a confirmat că în Capitală se face trafic cu metadonă şi că centrele de tratament sunt o adevărată atracţie pentru traficanţi, căci în apropierea lor găsesc dependenţi cărora le oferă heroină sau metadonă. Un exemplu este centrul antidrog care a funcţionat până de curând în cadrul Laboratorului de Sănătate Mintală sector 4, pe strada Argeşelu. Aici se vindea inclusiv metadonă procurată de traficanţi de la consumatori admişi în program care preferau să o dea în schimbul heroinei.
„În jurul centrelor de tratament, numai în cursului anului 2009 am organizat şi executat zeci de acţiuni, ocazie cu care au fost prinse în flagrant zeci de persoane ce au fost reţinute şi arestate. Nu am vizat consumatorii, ci numai traficanţii de droguri. Prezenţa şi comportamentul consumatorilor au fost studiate doar pentru că ne oferă o perspectivă referitoare la activitatea ilicită a traficanţilor”, ne-a spus comisarul Ţone.
„Până în momentul actual nu am finalizat nici un caz concret de implicare a unui angajat din centrele de tratament în distribuţia ilicită a stupefiantelor”, adaugă comisarul. Cu toate acestea, Cristian Ene susţine că mulţi dintre cei care lucrează în centrele antidrog sunt implicaţi, într-un fel sau altul, în afaceri ilicite cu metadonă.
Politiştii antidrog nu exclud această variantă. „Există posibilitatea. Am avut cadre din sisteme de stat care erau implicate în activităţi ilicite la regimul stupefiantelor. Am avut angajaţi ai penitenciarelor care erau implicaţi în traficul de droguri şi chiar poliţişti… Deci n-am avut reţineri nici măcar faţă de colegii noştri pentru că legea este una singură şi ea trebuie aplicată”, spune şeful Serviciului Antidrog.
Control strict
De vină pentru situaţia creată la centrul de pe strada Argeşelu este lipsa de control, consideră specialiştii de la CAIA Pantelimon. Situaţia este cu totul alta în Centrele de Asistenţă Integrată a Adicţiilor, care fac parte din Agenţia Naţională Antidrog, subordonată Inspectoratului General al Poliţiei Române.
În aceste centre nu primesc tratament decât toxicomanii care sunt foarte motivaţi şi acceptă să renunţe complet la consumul de droguri. Li se fac analize săptămânal, iar dacă se constată că ar fi consumat droguri sunt excluşi din program. Metadona nu o primeşte toxicomanul, personal, ci un membru al familiei sale. Astfel nu există riscul ca tratamentul primit să fie schimbat pe heroină. În toate încăperile centrului există camere de luat vederi, iar una dintre reguli spune că beneficiarii nu au voie să staţioneze în faţa sediului, tocmai pentru a nu se crea condiţii propice traficului.
Din păcate, centre de asistenţă integrată a adicţiilor sunt numai trei în Capitala şi încă unul în Bihor.
Citeşte aici partea a doua a articolului.Foto: Shutterstock
Urmărește-ne pe :contrast(8):quality(75)/https://pasalau1.dev.unica.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
;'%3E%3C/svg%3E)
