Diabetul zaharat de tip 1 se poate declanșa prin contactarea unui virus

Diabetul zaharat este una dintre bolile cronice ale secolului XX. Într-un raport dat publicității în noiembrie 2011, Federația Internațională a Diabetului preciza că până în anul 2030 unul din zece adulți va avea diabet.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în prezent, în întreaga lume sunt 346 de milioane de persoane diagnosticate cu diabet. Peste 80% din decesele provocate de această boală au loc în țările dezvoltate, creșterea alarmantă a numărului de suferinzi având ca principală cauză îmbătrânirea urmată de obezitatate.
Prin frecvența sa, diabetul zaharat intră în categoria așa-numitelor boli cronice ale civilizației. Pe cât de simplă pare astăzi determinarea nivelului glicemiei, pe atât de dificilă este totuși determinarea prevalenței diabetului zaharat la o anumită populație. Acest lucru se datorează în mare măsură faptului că standardele de diagnosticare a bolii nu sunt încă uniform aplicate.
În funcție de mecanismul de apariție, putem discuta de existenţa a două tipuri de diabet zaharat 1 și 2. Diabetul zaharat tip 1 (insulino-dependent) reprezintă 5%-10% din totalul cazurilor de diabet, însă cea mai frecventă formă de diabet este diabetul zaharat tip 2 (diabet insulino-independent). Alte forme de diabet zaharat includ diabetul gestațional și diabetul secundar.
“Trebuie însă menționat faptul că dependența de insulină nu înseamnă în mod obligatoriu că pacientul va urma terapia cu insulină. De asemenea, termenul de non-insulino-dependent nu se suprapune întotdeauna cu absența tratamentului insulinic. Experții consideră mai degrabă că noțiunea de „insulino-dependent” atrage atenția asupra faptului că, în absența administrării insulinei, pacientul prezintă risc de cetoacidoză diabetică.
Termenii „insulinodependent” și „non-insulinodependent” descriu de fapt stări fiziologice (predispoziția, respectiv rezistența la cetoacidoză), în timp ce termenii de „tip 1″ și „tip 2″ se referă la mecanismul patogenic, autoimun (în tipul 1) și nonautoimun (în tipul 2)”, a declarat Dr.Camelia Valentina Cimpoesu – medic specialist Endocrinologie la Centrului Medical Focus.

Diabetului zaharat, rezultat al factorilor de mediu

Cauzele diabetului zaharat sunt elucidate doar parțial, deoarece se știe că apariția ambelor tipuri de diabet este legată într-o oarecare măsură de factori genetici și implicit ereditari. Pe de altă parte, factorii de mediu joacă și ei un rol important.
Unul dintre factorii de mediu despre care se crede că determină în multe cazuri apariția diabetului zaharat de tip 1 ar fi un virus care infectează celulele beta, producătoare de insulină, din pancreas. Această ipoteză este susținută de dovezi clinice și experimentale. Această infecția virală poate induce diabet fie prin distrugerea celulelor producătoare de insulină, fie prin declanșarea unei reacții imune.
Un alt factor care pare să predispună la diabet autoimun de tip 1 este consumul de lapte de vacă sau produse de lapte la sugarul mic. Cercetările sugerează că albumina din laptele de vacă ar duce la apariția unor anticorpi care, prin reactivitate încrucișată, afectează în cele din urmă celulele beta pancreatice și astfel contribuie la apariția diabetului zaharat.

Tinerii şi copii sunt predispuşi la diabetul zaharat de tip 1

Diabetul zaharat de tip 1 apare mai ales la copii și tineri și necesită întotdeauna tratament cu insulină, deoarece pancreasul nu o mai poate produce. Din acest motiv se mai numește și diabet insulino-dependent.
“Tratamentul medicamentos constă în injectarea zilnică a insulinei, înainte de fiecare masă, aceasta fiind administrată fie în injecții subcutanate fie cu ajutorul unei pompe de insulină. Dozele de insulină administrate sunt individualizate. De asemenea, dozele și tipul de insulină se ajustează în timp, în funcție de vârstă, constelația hormonală cum ar fi perioada de creștere rapidă sau din timpul sarcinii sau de tipul de activitate fizică desfășurată. În perioadele cu stres emoțional crescut sau în timpul unei afecțiuni supraadaugate dozele de insulină trebuie crescute.”, a adăugat Dr.Camelia Valentina Cimpoesu.
Foto: Thinkstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter