Trebuie să înveţi că în dragoste nu există perfecţiune!

De Unica.ro, pe

Aşa cum nu există oameni perfecţi, aşa nu există relaţia perfectă. Şi, decât să trăieşti într-un vis, mai bine visezi în timp ce îţi trăieşti viaţa exact aşa cum este.

Merg la o nuntă sâmbătă şi nu vreau să meargă cu mine din simplul motiv că nu cunoaşte pe nimeni acolo şi ştiu că nu s-ar simţi bine. Nu sunt genul de femeie care îşi ia iubitul după ea din egoism, ca să nu stea singură sau pentru că ,,aşa trebuie”. De ce să îi spun să meargă cu mine? Ca să vină din obligaţie şi să stea cu faţa picată toată seara? Mai bine mă distrez cu cei de acolo şi suntem amândoi mulţumiţi.

Ştiu că o să întâlnesc privirile celor care se miră că am apărut singură. Dar, cine ştie că sunt cu el nu are nevoie de explicaţii pe care oricum nu obişnuiesc să le dau. Ok, am înţeles, n-aveţi vreo confirmare oficială cu tandreţuri în public, dar asta nu înseamnă că nu există. Pur şi simplu, aşa este relaţia mea, aşa vreau să fie acum. Şi, când o să credem că aşa trebuie, fie o să mă vedeţi cu el la biserică, fie pe amândoi cu altcineva.

De ce? Pentru că aşa e viaţa şi mai ales, pentru că trebuie să înveţi că în dragoste nu există perfecţiune, oricâţi norişori roz ar pluti deasupra voastră.

Nu neg faptul că există relaţii în care pentru cei doi totul este lapte şi miere. Dar, sunt mult mai multe relaţii în care ceva scârţâie şi mai ales, sunt acele relaţii în care lucrurile merg prost şi unul dintre parteneri încearcă să salveze aparenţele, să mintă frumos.

Eu am ales să nu mă îmbăt cu apă rece şi să iau lucrurile aşa cum sunt. Decât zâmbete şi împăcări care aparent rezolvă frustrările, mai bine relaţia mea imperfectă în ochii altora, dar cu care trec peste obstacole fără să mă gândesc cum să dau mai bine în ochii celorlalţi. Deşi recunosc minusurile relaţiei mele cu el, ştiu şi care sunt plusurile şi chiar nu simt nevoia să le expun în faţa societăţii ca să primesc acordul şi laudele de multe ori ipocrite. Pur şi simplu, vreau să ţin anumite lucruri pentru mine, nu trebuie să dau explicaţii nimănui.

Mă amuză, uneori ma enervează şi alteori le plâng de milă femeilor pe care le aud repetând cât de mândre sunt cu iubitul lor, cât de frumos şi inteligent este, cum nu pot trăi fără el pentru că evident, ,,el este aerul pe care îl respiră” şi ,,singura persoană de care au nevoie”. Şi nu ştiu cum naiba se face că tocmai ele au probleme cu carul în relaţie, visează la altceva, au fantezii cu colegul de serviciu şi se mulţumesc cu un concediu pe la vecinii bulgari în timp ce visează la excursii în Paris.

N-ar fi mai bine să recunoaştem că lucrurile sunt de puţine ori aşa cum visăm? Nu e prea greu să fii împăcată cu tine şi să nu minţi. Pur şi simplu, ai două variante: fie înţelegi şi accepţi lucrurile aşa cum sunt după ce pui în balanţă calităţi şi defecte, momente frumoase şi conflicte şi aşa mai departe, fie te desparţi de persoana respectivă dacă relaţia nu merge mai ales pentru că eşti tânără şi e clar că, dacă el nu este jumătatea ta, atunci adevărata jumătate hoinăreşte pe undeva prin preajmă şi trebuie s-o găseşti.

Nici eu nu sunt sigură de relaţia mea, nici eu nu ştiu ce o să fie, dar recunosc când lucrurile nu merg şi ştiu cât şi ce îmi trebuie momentan.

Chiar nu putem ţine capul sus dacă nu servim nişte minciuni frumos împachetate?


Foto:  Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter