Românce care au schimbat cursul lumii. Vezi cu cine ne lăudăm și de ce

De Unica.ro, pe Ultimul update Vineri, 09 februarie 2018, 18:27
Se știe prea puțin despre ele, deși au fost primele în multe dintre domeniile și au influențat cursul lumii moderne și al felului în care ne trăim viețile în ziua de azi. Este vorba despre româncele care au schimbat lumea. Azi vă prezentăm cinci exemple.

Ana Aslan, născută în Brăila, a fost unul dintre cei mai importanți medici ai noștri. A fost specialistă în gerontologie, academician și director al Institutului Național de Geriatrie și Gerontologie. În 1952, a inventat produsul „Gerovital”, o cremă anti-îmbătrânire pe care-au folosit-o mai apoi figuri importante, ca Marlene Dietrich, Charlie Chaplin, J.F. Kennedy sau Salvador Dali, și care e folosită și-n zilele noastre. În 1980, alături de farmacista Elena Polovrageanu, a inventat un nou produs: crema Aslavital, pe care l-au produs la nivel industrial.

Rămânem în domeniul medicinei, dar trecem la un nivel mai complicat: neurochirurgia. Și aici lider a fost tot o româncă: Sofia Ionescu-Ogrezeanu. Născută în Fălticeni, doamna neurochirurgiei românești a fost, de fapt, prima femeie neurochirurg din lume. A realizat prima operație pe creier în anul 1944, întimpul celui de-al doilea război mondial. Pacientul era un copil care fusese victima unui bombardament. Intervenția sa și titlul de prima femeie neurochirug din lume au fost recunoscute abia în 2005, în cadrul unui congres internațional de specialitate. A activat până în 1990. Printre pacienții săi faimoși s-au numărat artiști și poeți, soțul Mariei Tănase sau soția lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Facem un mic salt și ajungem în disciplina Dreptului. Sarmiza Bilcescu-Alimănișteanu, bucureșteancă, a fost prima femeie avocat din România, prima femeie din Europa care a obținut licența în drept la Universitatea din Paris, una dintre cele mai importamte în secolul al XIX-lea, când a trăiat, și prima femeie din lume cu un doctorat în Drept. Teza cu care și-a obținut doctoratul analiza condiția juridică a mamei. În 1891, a intrat în Baroul Ilfov. Ironia este încă că nu a apucat să practice avocatura, deoarece s-a căsătorit cu inginerul Constantin Alimănișteanu și s-a retras. A rămas activă în cercurile feministe de la acea vreme, luptând pentru creșterea gradului de educație în rândul româncelor.

Dar în arhitectură cum stăm? La fel de bine! Aici o avem pe Virginia Andreescu Haret, prima femeie arhitect din România și prima femeie din lume care a obținut gradul de arhitect inspector general. Tot bucureșteancă, arhitecta a absolvit în 1919 Școala Superioară de Arhitectură din București, moment în care a devenit prima femeie arhitect din țară. Din 1923 și până în 1947, a lucrat în serviciul tehnic al Ministerului Educației Naționale. Printre clădirile pe care le-a semnat și care ne-au rămas moștenire se numără o serie de blocuri de pe Calea Victoriei, printre primele la care s-a folosit betonul armat, pavilionul administrativ al Aeroportului Băneasa, Liceul „Gheorghe Șincai” și Colegiul Național „Cantemir Vodă” din București.

O mulțime de asemenea povești găsești în noua colecție ce se lansează pe 12 februarie. În fiecare luni, începând cu 12 februarie, vei găsi câte un volum din seria „Români și românce care au schimbat lumea” la punctele de difuzare a presei, alături de ziarul Libertatea, la prețul special de 14,99 lei. De la Nadia Comăneci la Henri Coandă, vei descoperi poveștile ascunse din spatele unor biografii unice.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO încărcat pe unica.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News

Primești pe e-mail cele mai importante articole apărute pe Unica.ro!
Abonează-te la newsletter