Laura Câlțea: „Pe blog vorbesc cu prietenie despre cărți, într-un limbaj cât mai accesibil”

Blogul unei cititoare de cursă lungă este locul în care toți pasionații de lectură descoperă cele mai noii apariții editoriale, recenzii și topuri din care să se inspire. Cine este cititoarea de cursă lungă, care deține acest blog? Aflați mai multe despre Laura Câlțea din interviul de mai jos.

Cum și când ți-a venit ideea blogului?
A venit natural, din dorința de a împărtăși lecturile și cu alți cititori pasionați, acum doi ani, pe la începutul anului 2014. Începuseră să fie din ce în ce mai multe bloguri de recenzii și, deși am avut emoții, am zis că n-ar strica măcar să încerc.

Descrie blogul tău într-o frază.
Este un blog în care-mi propun să vorbesc cu prietenie despre cărți și într-un limbaj cât mai accesibil, pentru ca mesajul să ajungă la cât mai mulți oameni.

Intră mulți oameni pe blog?
Intră destul de mulți, nu la fel de mulți ca pe un blog comercial sau unul care abordează subiecte politice și sociale la ordinea zilei, dar, pentru nișa asta a pasionaților de carte, cred că se descurcă foarte bine. În doi ani am crescut de la câteva sute de utilizatori pe lună, la câteva mii și, de ceva timp, sunt, cu variații, între zece și cincisprezece mii în fiecare lună și cifrele tot cresc. Variațiile sunt în funcție de subiectele abordate și de timpul pe care-l am eu la dispoziție pentru a posta pe blog sau pe rețelele de socializare. Uneori nu am timp să postez în fiecare zi, însă și motoarele de căutare de își fac treaba în fundal și, de mai mult de un an, mai mult de jumătate dintre utilizatori găsesc blogul prin căutări, nu de pe rețelele de socializare.

Care sunt cele mai căutate subiecte/cărți/domenii?
Cele mai citite articole sunt, de obicei, cele care au topuri sau liste de cărți. Cele mai puțin citite sunt recenziile care se concentrează pe prezentarea unei singure cărți. E puțin dezamăgitor pentru că depui un efort mai mare pentru a scrie o recenzie bună decât pentru a face o listă sau un top, însă așa se întâmplă. Pe blogul meu, momentan, cel mai citit articol este cel pe care-l fac în fiecare săptămână despre noutățile literare și care cuprinde atât ultimele cărți apărute, cât și ultimele știri și recenzii. Nu există subiecte anume care să fie căutate și cred că asta se întâmplă și pentru că, încă de la început, am scris atât despre cărți de ficțiune, cât și nonficțiune (de la istorie, la filozofie, astronomie, evoluționism sau memorialistică), cărți pentru copii sau cărți practice. Nu e un blog specializat pe un anumit tip de cărți sau de articole și așa vreau să rămână pentru că mi se pare foarte importantă această diversitate și deschidere față de toate domeniile cunoașterii.

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

Cum s-a schimbat viața ta de când ai blogul?
Este mult mai bogată. Am cunoscut foarte mulți oameni, mi-am făcut mulți prieteni și am învățat multe lucruri noi. De asemenea, am devenit mult mai responsabilă. Mi se pare că ai o mare responsabilitate atunci când oamenii îți acordă încrederea lor și ăsta nu e un lucru cu care să te joci. Sunt și mult mai ocupată decât înainte. Blogul e un job full-time și asta include și weekenduri și vacanțe. E prezent tot timpul în fundal și am ajuns puțin dependentă și de toate mijloacele moderne de comunicare. Trebuie să am mereu o conexiune bună la internet și un telefon care să facă de toate (mai ales poze foarte bune), pe lângă tabletă și laptopuri (am două: unul mare la care lucrez la birou și încă unul mai mic pe care-l iau în călătorii sau când sunt toată ziua pe drumuri).

Ce ți se pare important când scrii o recenzie?
Onestitatea. Cred că e foarte important să scrii părerea ta sinceră. M-am definit încă de la început drept cititoare, nu critic literar, tocmai pentru a vorbi dintr-un punct de vedere personal despre ceea ce-mi place și nu ca o autoritate.

Scrii despre toate cărțile pe care le citești?
Nu, nu am cum. Nu am nici timp și nici nu mi se pare necesar să scriu despre toate. Sunt cărți pe care le citesc și care nu mă inspiră deloc să scriu despre ele și mi se pare o pierdere de timp să scriu doar ca să arăt că le-am citit. În schimb, am început să fac tot mai multe liste tematice în care scriu despre mai multe cărți o dată. Pe de o parte pentru că întotdeauna mi-a plăcut să găsesc legături între cărți și să le pun în paralel, pe de altă parte pentru că am descoperit, așa cum spuneam și mai sus, că și cititorilor le plac mai mult. Asta e una dintre consecințele lecturii în online. Diferă în multe feluri de lectura în print, iar una dintre aceste diferențe e că în online suntem atrași să citim lucruri mai bine organizate și mai pe scurt.

Cum stai cu timpul?
Păi, ca toată lumea, stau prost cu timpul. Ca mulți alții și eu descopăr că sunt tot mai puține ore într-o zi și că niciodată nu am suficient timp să termin tot ce mi-am propus.

În afară de blog, ai și un job zilnic?
Am și un job zilnic și alte câteva joburi mai mărunte pe lângă el. De mai bine de un an de zile sunt redactor-șef la Editura Nemi (care este editura de carte de copii din cadrul Grupului Editorial Nemira) și asta îmi ocupă cea mai mare parte a timpului. Mulți ar crede că, de fapt, asta înseamnă că nu fac decât să citesc toată ziua, însă presupune și alte lucruri. Iar partea care se referă la citit în această meserie nu se aseamănă cu felul în care citesc de plăcere sau pentru blog. Când citesc pentru muncă de multe ori citesc foarte repede, fiind presată de deadline-uri sau de prea multe manuscrise, iar alteori citesc prea încet și de prea multe ori aceeași carte ca să fiu sigură că e totul în regulă înainte să intre la tipar. Așa că da, e tot citit, dar altfel. În plus, de anul ăsta am reînceput să predau, o activitate de care mi-era dor și care-mi face mare plăcere. Nu e mult, am câte un seminar de Istoria Culturii și Mentalităților în fiecare săptămână la Litere, însă e suficient. De asemenea, mai scriu articole și pentru un blog literar colectiv, Bookaholic, și coordonez două cluburi literare lunare, unul împreună cu Editura Litera și celălalt cu Editura Trei.

Care e cea mai frumoasă parte din tot ceea ce înseamnă Social Media?
Conectivitatea. Faptul că aduce laolaltă oameni din medii și locuri diferite și care altfel nu ar fi avut ocazia să se cunoască și să comunice, dar și faptul că-ți oferă informații din toate domeniile. Trăim într-o vreme în care avem acces la mult mai multă informație decât putem procesa, în care avem parte de prietenii virtuale care, datorită faptului că petrecem tot mai mult timp la birou și în fața calculatorului, le înlocuiesc încet-încet pe cele tradiționale. Nu pot să spun că ăsta e un lucru bun, este, pur și simplu, o nouă vârstă a comunicării în istoria umanității la care trebuie să ne adaptăm și care nu știm unde o să ne ducă. Social Media este, așa cum a spus și Marshal McLuhan, un „sat global” în care s-au păstrat formele tradiționale de interacțiune, doar că au îmbrăcat o altă haină.

Dacă ar fi să faci un top 3 cărți care ți-au plăcut în 2016, cum ar arăta?
Nu prea-mi place să fac topuri, mi se pare dificil să spui că o carte a fost mai bună decât alta având în vedere că fiecare e frumoasă în felul ei. Am citit multe cărți bune în 2016, uitându-mă acum retrospectiv aș zice că un top 3 ar putea arăta așa: 1. În mișcare. O viață, de Oliver Sacks; 2. Războiul nu are chip de femeie, de Svetlana Aleksievici; 3. Alias Grace, de Margaret Atwood.

Care e cartea care-ți amintește de copilărie?
Uriașul Bun și Prietenos, de Roald Dahl (așa suna în traducerea pe care am citit-o eu în copilărie, acum e tradusă ca Marele Uriaș Prietenos).

Dintotdeauna ai fost cititoare de cursă lungă?
Nu. Am început să citesc mult și de plăcere abia din liceu. Până atunci citeam ocazional și, în general, doar ce era pentru școală.

Câte cărți ai în biblioteca ta?
Greu de spus. Am încercat o dată să le număr, când erau mult, mult mai puține (cred că au trecut 10-15 ani de atunci), și nici atunci nu am reușit. În plus, pentru orice cititor biblioteca este un organism dinamic și viu, crește încontinuu și umple toate spațiile libere. Am cărți în bibliotecă, pe lângă bibliotecă, pe rafturi, pe birou, pe hol, la mine acasă, la mama acasă și chiar sub pat. Decât să stau să le număr mai bine iau una și mă pun în fotoliu să citesc.

Recomandă-ne 5 cărți noi din domenii diferite.
Roman: Imago, de Ludmila Ulițkaia
Proză scurtă: O lebădă sălbatică şi alte poveşti, de Michael Cunningham
Carte de știință: Marea șansă a existenței. Evoluția și dezvoltarea omului, de Alice Roberts
Teatru: Commedia dell‘arte, de David Esrig
Istorie: O zi în Roma antică. Secrete și curiozități, de Alberto Angela