Istoria sărbătorii de Halloween

Sărbătorită cu entuziasm de milioane de vârcolaci, monştri şi vampiri din toată lumea, Halloweenul rămâne o sărbătoare controversată, care ascunde…
… înţelesuri mistice şi mituri captivante.

Deşi este văzută ca o sărbătoare demonică şi aberantă, preluată dintr-un mimetism fanatic, Halloweenul îmbină credinţe şi tradiţii străvechi păgâne prin care oamenii urmăreau tocmai să alunge spiritele malefice.

Acum mai bine de 2.800 de ani, când calendarul celtic avea doar două anotimpuri – vara şi iarna – iar Anul Nou începea la 1 noiembrie, ziua de 31 octombrie nu făcea parte din an.

Noaptea de Halloween era considerată o noapte magică, la graniţa dintre vară şi iarnă, care delimita, totodată, cele două lumi – a viilor şi a morţilor.

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

Obiceiuri şi superstiţii străvechi

În credinţa druizilor, adică a preoţilor celţi, în această noapte spiritele încercau să pătrundă în lumea celor vii şi să ia drept jertfă, pentru temutul zeu al întunericului Samhain, oameni, animale, în special o pisică neagră, astăzi un simbol al sărbătorii.

Aşadar, pentru a alunga spiritele malefice, celţii aprindeau ruguri sacre pe vârfurile dealurilor – asemănătoare cu focurile vii de Sânmedru – şi aduceau ofrande zeilor. După ceremonie, oamenii luau cărbuni pentru a-şi lumina drumul şi pentru a aprinde un nou foc sfânt în vatră. Iar ca să fie convinşi că vor speria strigoii definitiv, aceştia au adoptat obiceiul deghizării în costume de fantome şi vrăjitoare.

Tot de atunci datează şi tradiţia cioplirii dovlecilor, după obiceiul sculptării suportului pentru cărbune în forme de capete de monştri şi forme demonice cu colţi.

Sărbătoarea a rezistat şi după apariţia creştinismului, spre nemulţumirea Bisericii, însă mai târziu a fost oficializată de către Papa Bonifaciu al IV-lea sub denumirea de „Ziua tuturor sfinţilor”, adică „All Hallows’ Day” (în engleza britanică veche), celebrată pe 1 noiembrie.

Transmisă romanilor, odată cu marile cuceriri, sărbătoarea a fost apoi „branduită” în anii ’30 şi în America, prin intermediul coloniştilor englezi, şi celebrată prin parade şi festivaluri, costume şi dovleci.

Un obicei care se păstrează aici este împărţirea „prăjiturilor de suflet”. În schimbul pomenii, săracii se rugau pentru sufletele celor morţi din familia celui care împărţea.

Legenda felinarului – dovleac

Legat de Halloween este şi legenda felinarului-dovleac.

Povestea spune că un anume Jack îi face o farsă Satanei. Jack l-a convins pe diavol să se urce într-un copac, scrijelind o cruce pe trunchi pentru a-l împiedica pe drac să coboare.

Însă, când a murit, Jack nu a fost primit nici în Rai, din cauza păcatelor lui, nici în iad, pentru că l-a supărat de diavol. Totuşi, pentru a nu-l lăsa spirit rătăcitor între lumi, dracul i-a dat lui Jack un tăciune aprins care să-i lumineze calea, iar omul l-a aşezat într-un nap scobit, înlocuit astăzi cu dovleacul, care este de fapt „Felinarul lui Jack”.

De-a lungul timpului, Halloweenul s-a transformat într-un adevărat festival rentabil şi a fost pentru mulţi scenarişti un subiect numai bun de film.

Foto: Shutterstock

gsp.ro

Anamaria Prodan a pozat fără haine pentru cel mai nou proiect » Iubitul ei, Ronald Gavril, a reacționat imediat

Urmărește-ne pe Google News