Colesterolul, când e bun şi când e rău

Cam ştii cum stau lucrurile: «prelucrând» alimentele din hrana zilnică, ficatul «produce» colesterol. Există un colesterol bun şi unul rău.
Când raportul dintre… cel bun şi cel rău se dereglează, sănătatea este în pericol. Li se întâmplă multor oameni. Ţie nu. Aşa crezi? Aşa să fie! Asigură-te, însă, că fix aşa stau lucrurile!

Cel BUN şi cel RĂU

– Colesterolul bun – HDL – favorizează eliminarea grăsimilor care ar putea „înfunda” arterele.

– Colesterolul rău – LDL – poate obstrucţiona circulaţia sângelui în artere, punând în pericol sistemul cardiovascular.

Nu vrem să te speriem! Dar trebuie să stabilim un lucru: cum ai trecut de 20 de ani, valoarea colesterolului trebuie verificată periodic. Pentru că această substanţă de natură lipidică, ce se găseşte, în mod normal, în sânge, în proporţie de 180-220 g la mie, are un rol important în organism, în producerea diferiţilor hormoni şi în transportul grăsimilor spre toate ţesuturile. Dar când valoarea lui creşte exagerat peste limita maximă mai sus-amintită (şi apare aşa-numita hipercolesterolemie), e un semnal de alarmă: ateroscleroza şi hipertensiunea arterială „bat la uşă”!

Ce îl influenţează

– Moştenirea genetică: dacă unul din părinţi suferă de hipercolesterolemie accentuată, ai toate… neşansele să ai, la rândul tău, colesterolul mărit.

– Greutatea corporală: excesul de greutate, legat de o alimentaţie prea bogată în grăsimi animale şi asociat cu sedentarismul favorizează hipercolesterolemia. Acelaşi efect îl are stresul asupra persoanelor mignone, chiar dacă au o alimentaţie echilibrată.

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

– Diabetul de tip 2: perturbând raportul dintre colesterolul bun şi cel rău, diabetul de tip 2 poate fi, şi el, „răspunzător” de instalarea hipercolesterolemiei.

– Tutunul şi/sau hipertensiunea arterială agravează efectul colesterolului rău, afectând sistemul vascular şi creierul.

Primele «victime»: inima şi creierul

Ohipercolesterolemie – adică o doză de colesterol prea mare – reprezintă un factor de risc major în producerea aterosclerozei. Or, acumularea de plăci de grăsime pe pereţii interni ai arterelor care „hrănesc” inima cu sânge poate avea urmări dramatice: o insuficienţă coronariană (gen infarct de miocard), o arterită a membrelor inferioare sau un accident vascular cerebral.

De altfel, ateroscleroza este, în zilele noastre, prima cauză de deces în lume şi primul responsabil al accidentelor coronariene şi vasculare cerebrale.

Ţine-l sub control, prin mişcare şi dietă

Dacă ai unul sau mai mulţi din factorii de risc ai hipercolesterolemiei, pe care ţi i-am prezentat mai sus, consultă neîntârziat un medic şi fă-ţi analiza sângelui, pentru a stabili valoarea colesterolului total. Medicul îţi va spune, la fel ca noi, să reduci grăsimile animale din hrana ta zilnică, să renunţi la fumat şi să faci mişcare, cât de puţin (ideal – cât mai mult) şi în mod regulat. Dacă, după şase luni, colesterolul rău este, în continuare, peste limite normale, tot medicul îţi va recomanda medicamentele care pot echilibra balanţa.

Analizele care îl dau de gol

Unul din testele de laborator care evaluează riscul maladiilor cardiovasculare este dozarea lipidelor din sânge: colesterolul total. Valoarea lui normală e între 180-220 mg/100 ml. Dar, cum valorile înregistrate pot varia de la un laborator la altul, această analiză trebuie însoţită de alte câteva:

– Colesterolul bun – HDL – valoare normală: peste 35 mg/ml
– Colesterolul rău – LDL – valoare normală: sub 160 mg/ml
– Raportul HDL/colesterol total – valoare normală: 4,5
– Trigliceridele – valoarea normală: sub 2 mg/ml.
Toate aceste analize au un singur scop: dozarea grăsimilor „bune”, ce protejează vasele sanguine, în raport cu grăsimile nefaste.

*  Frecvenţa analizelor depinde de vârstă şi de starea sănătăţii. Fumătorii, persoanele diabetice şi cele cu antecedente familiale de infarct precoce trebuie să îşi verifice colesterolul mai des decât cele sănătoase-tun. Controlul anual se impune după 45 de ani – la bărbaţi, respectiv după instalarea menopauzei, la femei – perioadele din viaţă când riscul de a avea probleme vasculare sporeşte.

Foto: Shutterstock

gsp.ro

Anamaria Prodan a pozat fără haine pentru cel mai nou proiect » Iubitul ei, Ronald Gavril, a reacționat imediat

Urmărește-ne pe Google News