Cele mai bune legume pentru tranzitul intestinal

Află care sunt cele mai indicate legume pentru a avea o digestive uşoară. Medicul specialist îţi explică ce proprietăţi au, dar şi în ce cantitate este recomandat să le consumi.
Alimentaţia are un rol esenţial în privinţa formei fizice în care ne aflăm, implicit a numărului de kilograme pe care îl avem, dar şi în procesul de digestie. Unele legume reuşesc chiar să stimuleze tranzitul intestinal, datorită conţinutului în fibre alimentare, solubile şi mai ales insolubile. „Din acest punct de vedere, rădăcinoasele, cum ar fi morcovii, păstârnacul sau ţelina joacă un rol important în reglarea tranzitului.
Însă nu ar trebui neglijate nici restul legumelor, ca de exemplu varza sau conopida, care aduc totuşi o parte importantă de fibre şi de apă. Necesarul zilnic de fibre pentru om este de 30-35 g”, explică dr. Şerban Damian, nutriţionist sportiv acreditat de Comitetul Olimpic Internaţional. În funcţie de greutatea fiecăruia dintre noi, putem să consumăm de la 500 g la un kilogram de legume pe zi sau mai mult. „Din acestea, ar fi bine ca 200-300 g să fie reprezentate de rădăcinoase. Asta ar însemna în termeni practici: un morcov, un păstârnac şi un sfert de varză, deci o supă şi o salată pentru felul doi”, exemplifică specialistul.
Reţetă: ciorbă deasă de legume

TOPUL LEGUMELOR BENEFICE ÎN DIGESTIVE

1 Morcovul este o legumă bogată în glucide, vitamine (B1, B2, folacina, caroten), substanţe minerale (fier, cupru, calciu, fosfor). Se consumă crud, în salate, sub formă de suc, în diverse preparate culinare (supe, ciorbe, budinci, conserve). Substanţele pectinice şi celuloza din morcov ajută digestia şi se recomandă în alimentaţia dietetică. 100 g de morcovi au 41 de calorii.

2 Păstârnacul este foarte hrănitor şi bogat în vitamine ca A, B, C şi E, conţine săruri minerale, mai ales potasiu şi magneziu, dar şi zaharuri, pectin sau lipide. De asemenea, păstârnacul este indicat în anemii. 100 g de păstârnac au 72 de calorii.

3 Varza are calităţi de necontestat. Are efect nutritiv, este remineralizantă şi tonifiantă. Conţine în special provitamina A, vitaminele B1, B2, B3, B5, B6, B9 (toate cele care constituie grupa anticanceroasă), dar
şi vitaminele C, E şi fibre. 100 g de varză au 25 de calorii.

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

4 Conopida este bogată în potasiu, calciu, acid ascorbic, proteine, vitaminele C, K, complexul B, caroten. Se consumă în diferite preparate culinare sau conservată. 100 g de varză au 25 de calorii.

5 Ţelina este un tonic al sistemului imunitar. Are componente chimice foarte variate, atât în rădăcini, cât şi în frunze, ceea ce explică valoarea alimentară şi terapeutică. Pe lângă vitaminele A, B1, B2, C şi proteine, ţelina conţine şi săruri minerale ca: potasiu, sodiu, calciu, magneziu, fier, iod etc. 100 g de ţelină au 46 de calorii.

POT FI CONSUMATE ORICÂND!

„Nu contează foarte mult momentul din zi în care sunt consumate aceste legume, ci important este ca ele să fie parte din meniu. De obicei, oamenii le includ la masa de prânz sau la cea de seară. Legumele crude pot fi consumate şi între mese, sub forma unor gustări. Au avantajul că sunt naturale şi au un conţinut caloric foarte redus. Ceea ce trebuie avut în vedere este că majoritatea legumelor care sunt bogate în fibre pot da stare de balonare, deşi asta nu este o regulă”. Recomandarea medicului este că „trebuie testată toleranţa individuală. În plus, prin fierbere poate fi redus acest risc de balonare”, spune dr. Şerban Damian.

gsp.ro

Anamaria Prodan a pozat fără haine pentru cel mai nou proiect » Iubitul ei, Ronald Gavril, a reacționat imediat

Urmărește-ne pe Google News