Ratched – ”Zbor deasupra unui cuib de cuci” pe aripile lui Ryan Murphy, super regizorul celor de la Netflix. Un serial pe care trebuie să-l încerci!

Deşi nu împărtăşesc în totalitate viziunea acestui regizor aflat în super trend, îi respect şi recunosc aplombul creator neobişnuit precum şi capacitatea de a vedea lucruri care noua muritorilor ne scapă, deşi uneori sunt chiar sub nasul nostru. Însă asta nu înseamnă că îmi şi place modul lui de a face cinematografie. Acel amestec ciudat de planuri, cu personaje aparent normale care şochează la un moment dat prin gândire şi acţiune a avut darul de a mă arunca într-un creuzet de senzaţii ostile din care am ieşit mult prea şifonat.

Sunt un om cu mintea deschisă căruia îi plac experienţele noi şi provocările interesante, iar Murphy exact asta propune spectatorilor săi: experienţe şi provocări şocante, dar din păcate călătoriile mele în universul lui cinematografic s-au lăsat cu dureri de cap şi sentimente contradictorii de cele mei multe ori negative.

Am citit cartea ”Zbor deasupra unui cuib de cuci” acum vreo 30 de ani, în dorinţa de a vedea dacă piesa de teatru pe care o văzusem la Naţional se apropia de adevărul din spatele paginilor lui Ken Kessey şi trebuie să recunosc că adaptarea pentru scena românească a fost la înălţimea romanului din care s-a inspirat. Florin Piersic, Olga Delia Mateescu şi Costel Constantin au înnobilat scena Naţionalului cu o prestaţie de nota 10+.

Povestea cinematografică a conflictului Ratched – Murphy am descoperit-o la scurt timp după piesa de teatru, urmărind filmul omonim în regia lui Milos Forman în care Jack Nicholson şi Louise Fletcher şi-au încrucişat spadele artistice dăruind publicului una dintre cele mai interesante perechi din istoria cinematografiei. Pentru rolul Nurse Ratched, actriţa Louise Fletcher a primit statueta de aur pentru cel mai bun rol feminin. Totodată Mildred Ratcher, asistentă şefă din imaginaţia lui Kessey, a devenit cel mai detestat personaj feminin din istoria cinematografiei şi expresia răutăţii gratuite din spatele uşilor unui spital de psihiatrie din anii 60.

Cum arată concurentele de la Survivor nemachiate. Imagini neretușate, în care apar sută la sută naturale / GALERIE FOTO

Recomandarea zilei

Puţini ştiu că ”Zbor deasupra unu cuib de cuci” în regia lui Milos Forman a fost primul film din istorie care a câştigat cele mai importante cinci premii Oscar şi a fost produs de Michael Douglas

”Ghinionul” a făcut să văd filmul după ce am citit cartea şi trebuie să recunosc că pe mine nu m-au impresionat nici Nicholson şi nici Fletcher. E adevărat, Lousie a jucat magistral pentru anii aceia, dăruindu-ne o Miss Ratched rece ca o stâncă şi autentic autoritară, dar eu nu am simţit” monstrul” din spatele zâmbetului imperturbabil şi nici femeia dornică de a domina universul bărbătesc. Ochii mei de tânăr cinefil, a văzut o femeie dură care reuşeşte să strunească destul de bine o secţie de nebuni dominată de un fanfaron cu perciuni şi chiloţi cu balene albe din cadrul unui spital de prin America.

45 de ani mai târziu, Netflix scoate cuibul de cuci de la naftalină şi produce „Ratched”, un serial creat inspirat de personajul emblematic şi de neuitat al asistenţei medicale Mildred Ratched.

Înainte să mă apuc de serial am fost tentat să revăd filmul pentru a mă re familiariza cu personajul, dar n-am făcut-o pentru că am vrut să mă detaşez pe cât posibil de universul cucilor bătrâni şi să savurez un serial pe care l-am aşteptat cu sufletul la gură.

M-am setat astfel să uit cine a fost sora Ratched din carte şi să o descopăr pe Mildred Ratched ”pe curat” fără gânduri rebele (evident subiective), idei preconcepute şi false aşteptări. Am vrut să intru în pielea unui telespectator care nu a citit cartea şi care nu a văzut filmul, (cred că sunt foarte mulţi în situaţia asta) pentru a nu fi tentat să cad capcana comparaţilor. Şi bine am făcut.

N-am să povestesc serialul pentru că ar însemna să văduvesc telespectatorul de o experienţă vizuală deosebit de intensă. Cred că întâlnirea telespectatorului cu Mildred Rached trebuie să fie directă şi personală pentru a putea savura în întregime un personaj deosebit de interesant şi de enigmatic în acelaşi timp.

Încă de la primele imagini am intuit un serial şocant cu scene sângeroase în stilul lui Tarantino, amestecate inteligent cu momente calde de dragoste şi bunăvoie. Aceste elemente în antiteza sunt pilonii serialelor lui Murphy, dublate de o atenţie impresionantă pentru detalii, decoruri perfecte şi costume impecabile. Am mai întâlnit genul ăsta de abordări în Hollywood şi în The Politician şi recunosc că m-au impresionat.

Mai mult, m-a uimit frumuseţea personajelor, stilul şi clasa femeilor precum şi eleganta bărbaţilor. De fapt totul este frumos în ”Ratched”, spitalul, maşinile, casele, interioarele, oamenii. Deşi personajele sunt urâte şi detestabile pe interior, acest lucru nu răzbate prin ţesătura rochiilor impecabile ale femeilor sau din spatele costumelor croite perfect ale bărbaţilor. După câteva episoade de frumuseţe Murphy-ana, mai, mai că îţi vine să trăieşti acolo, să conduci acele maşini elegante, să iubeşti acele femei frumoase sau să te lobotomizezi în superbul spital cu aromă de hotel de lux în care se desfăşoară toată acţiunea.

Şi pentru că tot am pomenit de frumuseţe, un lucru mi s-a părut deosebit de interesant. Atunci când toată lumea se aştepta să descopere o femeie rece, urâtă şi insensibila, cu tăria şi caracterul unui tăietor de lemne, Murphy ne-a oferit o Mildred Ratched frumoasă, eleganta şi stilată, cu un mers fin de pisică şi postura aristocratică. Ori acest lucru este în total dezacord cu sora Ratched din minţile noastre, din cartea lui Kessey sau din filmul lui Milos Forman. Spun asta pentru că pe măsură ce serialul avansează, descoperi cu stupoare bărbătească că parcă te-ai risca la o goană erotică în companie acestei femei frumoase, întrebându-te: dacă îmbrăcată arata aşa de bine, cât de tare trebuie să fie dezbrăcată? Aici însă, Ryan Murphy a jucat elegant pe o parte şi frustrant pe alta. Deşi filmul are scene erotice destul de explicite, în care hainele ar trebui să zboare în trei secunde, ele totuşi rămân la locul lor acolo generând o mică/mare dezamăgire din partea privitorului de ambele sexe. Spun ambele sexe pentru că, evident, serialul are şi o mare doză de LGBT and Q.

În esenţă serialul ”Ratched” este un fel de vintage crime story în care descoperim o poveste tare încurcată cu un spital de nebuni, un doctor pe măsură spitalului, o asistentă bătrână şi amorezata, o milionară excentrică, o secretară mult prea credula, un criminal în serie şi o enigmă de femeie. Povestea din Ratched nu are nici o legătură cu romanul lui Ken Kessey, aşa cum nu are nici o legătură cu sora Ratched pe care o ştim din cărţi şi filme. Noua Mildred Ratched este creaţia lui Bryan Murphy şi a lui Evan Romansky care păstrează din vechiul personaj doar numele, sexul şi reputaţia pe spatele căreia s-a croit un serial interesant, dar nu suficient de agil pentru a se căţăra până la înălţimea părintelui din care s-a născut.

Fără nici o îndoială, cred că serialul trebuie văzut indiferent dacă ai citit cartea sau nu mai ales că experienţa cinematografică este foarte intensă şi poate deschide noi orizonturi de introspecţie. Serialul jonglează cu sentimente extreme precum ura sau răzbunarea dar şi cu dragostea nevinovată sau bucuria, într-un cocktail de senzaţii menit să coloreze în nuanţe originale un scenariu legat, fără sincope şi fără pierderi de ritm. Personajele sunt deosebit de atent desenate cu o migală şi cu o pasiune pentru detaliu dusă în extrem. Toţi actorii sunt ”de acolo” începând cu Sarah Paulson, care face un rol extraordinar, şi terminând cu Sharon Stone care dovedeşte că încă este o actriţă capabilă de partituri complexe.

Serialul are opt episoade pe care le-am văzut într-un binge destul de aglomerat. Nu ştiu dacă aş mai face experienţa asta încă o dată pentru că încărcătură emoţională generată de această poveste made by Ryan Murphy este mare şi poate lăsa ceva urme negative.

Ce mi-a plăcut:

Actorii, în special Paulson, costumele, decorurile precum şi parfumul vintage glamour pe care îl simţi în fiecare secvenţă.

Ce n-a mers:

Mi-ar fi plăcut să regăsesc ceva din aroma romanului ”Zbor deasupra unui cuib de cuci”. Nu ştiu… Un pat de spital ruginit, o replică, un pacient care să mă ducă cu gândul la Şeful Bromden, indianul mut care evadează din fortăreaţa nebunilor frumoşi ai lui Ken Kessey.  Cred ca orice ar fi mers…

Am spus de multe ori, timpul este inamicul numărul unu al serialistului pătimaș. Când nu știi la ce serial să te uiți, aruncă o privire pe serialex.ro și poate îţi vine vreo idee. Nici eu nu am timp de pierdut, aşa că recomand numai seriale bune.

Totodată vă aştept cu păreri şi comentarii pe blog, locul unde despicam serialele în patru ca să vedem ce se afla în spatele televizoarelor închise.

gsp.ro

Anamaria Prodan a pozat fără haine pentru cel mai nou proiect » Iubitul ei, Ronald Gavril, a reacționat imediat

Urmărește-ne pe Google News